Așa cum se știe, întrunirea AGA cel puțin o dată pe an este obligatorie, în cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului financiar, conform dispozițiilor din Legea societăților nr. 31/1990 republicată. Acest lucru generează de multe ori, primăvara, discuții ce gravitează în jurul subiectului atragerii răspunderii membrilor CA de către acționari.
Ca regulă, în AGA se dezbat și se votează doar problemele înscrise pe ordinea de zi. Există însă și o situație specială ( reglementată de art. 155 alin. 3 din Legea societăților) care face posibilă dezbaterea unei probleme în timpul AGA chiar dacă nu figura pe ordinea de zi.
Dispoziția legală prevede următoarele: „(3) Când adunarea generală decide cu privire la situația financiară anuală, poate lua o hotărâre referitoare la răspunderea administratorilor sau directorilor, respectiv a membrilor directoratului și consiliului de supraveghere, chiar dacă această problemă nu figurează pe ordinea de zi”.
Cu alte cuvinte, dacă unul sau mai mulți acționari prezenți observă că există nereguli ca urmare a prezentării situațiilor financiare (puse la dispoziție înaintea sau în timpul AGA), aceștia vor putea dezbate direct problema atragerii răspunderii administratorilor sau directorilor, respectiv a membrilor directoratului și/sau consiliului de supraveghere.
Astfel, deși chestiunea nu era inclusă pe ordinea de zi, AGA legal întrunită va putea lua o hotărâre pe moment, pe baza voturilor exprimate, cu privire la pornirea unei acțiuni în răspundere contra administratorilor, indiferent că este vorba de o acțiune în răspundere civilă sau de o acțiune penală.
Deși pare greu de imaginat o asemenea ipoteză, răspunderea penală a persoanelor menționate, poate fi atrasă prin modalitatea descrisă, chestiune întâlnită în practică, sub următoarele coordonate:
Potrivit legii, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societății care prezintă, cu rea-credință, acționarilor sau asociaților o situație financiară inexactă sau cu date inexacte asupra condițiilor economice sau juridice ale societății, în vederea ascunderii situației ei reale.
Observăm astfel că această faptă penală poate fi comisă de administratorul, directorul executiv sau directorul societății, în calitate de autori sau coautori. Dacă situațiile financiare prezentate au fost întocmite de alte persoane, care nu au o astfel de calitate, dar știau că situațiile sunt inexacte sau că unele documente conțin informații nereale ce vor fi prezentate acționarilor, acestea vor răspunde în calitate de complici.
Așadar, având în vedere că CEO-ul/directorul/administratorii unei societăți pe acțiuni trebuie să prezinte acționarilor situațiile financiare ale companiei cel puțin anual, ar fi posibilă comiterea infracțiunii prevăzute de Legea societăților.
Este însă necesar ca prezentarea informațiilor nereale sau a situațiilor inexacte să fie făcute cu intenție, fapta comisă din culpă nefiind incriminată. De asemenea, pentru ca aceasta să fie calificată drept infracțiune, situațiile inexacte trebuie să fie de natură financiară, iar informațiile nereale să se refere concret la situația economică a societății (spre exemplu, includerea în situațiile financiare a unor creanțe cesionate sau prescrise).
Principala consecință negativă este afectarea echilibrului pieței financiare, însă pot fi prejudiciate și interesele acționarului, care ar putea lua o decizie de a-și tranzacționa sau nu acțiunile pe baza unor date inexacte.
De asemenea, o altă situație întâlnită în practică privind necesitatea atragerii răspunderii penale a membrilor CA de către acționari, la momentul întrunirii AGA, vizează ipoteza în care acționarii constată o înrăutățire acută a situațiilor financiare față de cele din anul sau din anii precedenți.
În atare ipoteză, poate fi vorba despre o eventuală gestiune frauduloasă săvârșită de directorul executiv/ directorul societății/ administratorul sau membrii consiliului de administrație, ori de toți aceștia, în forma coautoratului sau a complicității.
Nu în ultimul rând, e important de știut faptul că, în situația discutării în cadrul AGA a unor puncte neincluse pe ordinea de zi publicată, împuternicitul poate vota pe marginea acestora conform interesului acționarului reprezentat, chiar în lipsa unei împuterniciri speciale pentru problemele noi introduse în dezbatere.
Această prevedere legală se dovedește foarte utilă tocmai în situații precum cele exemplificate, când trebuie luată o hotărâre urgentă privind inițierea unei acțiuni în răspundere împotriva administratorilor. Potrivit legii, aceștia vor fi suspendați de drept din funcție dacă AGA hotărăște intentarea unei asemenea acțiuni civile sau penale, după caz.
Concluzionând, această posibilitate a dezbaterii unor probleme care nu figurează pe ordinea de zi într-o AGA, în contextul descris anterior, atrage indirect (dar binevenit), și posibilitatea angajării răspunderii penale a directorilor sau a membrilor CA de către acționari, în situații urgente de salvgardare a businessului.