Ghidul fiscal, care exemplifică regulile fiscale aplicabile pentru determinarea profitului impozabil de către băncile care aplică standardele internaționale de raportare financiară (IFRS), ar trebui să fie aprobat și publicat cât mai curând pentru asigurarea unei evaluări fiscale corecte și evitarea unor interpretări eronate, spun auditorii de la cele mai mari patru firme de audit și consultanță (Big Four).
Deși standardele IFRS au devenit aplicabile de la 1 ianuarie 2012 pentru sectorul bancar, iar declarația anuală de impozit pe profit pentru 2012 a avut termenul de depunere 25 martie 2013, Ghidul fiscal este în continuare în stadiu de proiect.
Băncile ar putea să ajungă să plătească impozit suplimentar, dobânzi sau penalități, în cazul în care varianta finală a Ghidului fiscal va fi diferită de forma agreată, susțin auditorii.
Ghidul fiscal pentru trecerea la IFRS a fost redactat în urma discuțiilor dintre reprezentanții Ministerului Finanțelor, BNR, Asociației Române a Băncilor (ARB) și firmelor de consultanță. Prin urmare, ultima versiune preliminară a Ghidului fiscal a fost agreată în principiu de sistemul bancar (prin ARB), băncile luând în considerare această versiune pentru a-și stabili tratamentul fiscal pentru diferențele apărute din conversia la IFRS. Tratamentul fiscal s-a regăsit în declarațiile de impozit pe profit pentru anul 2012, depuse până pe 25 martie 2013 (data limită de declarare și plată a impozitului pe profit pe anul 2012), afirmă Anamaria Cora, Partener Assurance Services la firma de audit și consultanță Ernst & Young.
„O versiune diferită a Ghidului fiscal ar putea crea probleme semnificative, precum impozit suplimentar de plată și obligații accesorii, mai ales pentru băncile care au avut impozit pe profit de plată la sfârșitul anului 2012. De aceea, nepublicarea ghidului fiscal până la 25 martie 2013 a creat o anumită incertitudine în sistemul bancar. Publicarea Ghidului fiscal conform ultimei versiuni discutate și agreate cu ARB n-ar trebui să creeze însă nicio problemă, deși există discuții și pe ultima versiune disponibilă a ghidului, generate de unele cazuri particulare din sistem.“
Specialista de la Ernst&Young a amintit că discuțiile cele mai aprinse în zona fiscalității au fost generate de diferențele între provizioanele menite să acopere costul riscului de credit, calculate conform metodologiei BNR până la 31 decembrie 2011, și ajustările de valoare (având același rol) determinate conform IFRS. În general, provizioanele determinate conform metodologiei BNR erau mai mari decât ajustările de valoare IFRS. O altă întrebare intens dezbătută a fost dacă ar trebui constituit impozit pe profit amânat pentru aceste diferențe.
„Acest concept nou introdus în legislația contabilă și fiscală românească este important deoarece are impact în profitul net distribuibil acționarilor și reprezintă o estimare prezentă a unui impozit pe profit de plată în viitor“, mai spune Anamaria Cora.
Ahmed Hassan, Managing Partner Deloitte România, consideră că ghidul IFRS a fost necesar pentru evaluarea fiscală corectă, detaliind tratamentul fiscal în diverse situații.
„Prevederile actuale din Codul fiscal ar putea conduce la interpretări eronate ale legii. Un eventual tratament fiscal necorespunzător pentru 2012 ar putea atrage obligații suplimentare privind impozitul pe profit, precum și dobânzi și penalități pentru băncile care au înregistrat profit fiscal“, explică șeful Deloitte.
La rândul ei, Angela Manolache, director advisory la KPMG, susține că implementarea IFRS a generat numeroase provocări, unul dintre cele mai dificile aspecte legate de tranziția la IFRS a sistemului bancar fiind determinat de impactul fiscal al aplicarii noului sistem de raportare. Codul Fiscal prevede o serie de reguli generale care sunt aplicabile contribuabililor care au adoptat IFRS ca bază a contabilității, dar și o serie de reguli specifice, fiind dificil însă să trateze toate cazurile care pot apărea în practică. Pot apărea astfel numeroase neclarități, cu impact semnificativ în sumele raportate.
-Deși multe dintre aceste aspecte au fost deja lămurite prin modificările aduse Codului fiscal și normelor metodologice de aplicare, încă mai există situații care necesită clarificări din partea autorităților fiscale, astfel încât includerea unor exemple numerice într-un Ghid practic privind tratamentul fiscal al anumitor operațiuni determinate de trecerea la IFRS a fost considerată oportună“, apreciază Manolache.
Reprezentanții sistemului bancar au fost în legătură cu reprezentanții BNR și cu cei ai Ministerului Finanțelor pe parcursul procesului de redactare a Ghidului fiscal, astfel încât sunt la curent cu poziția autorităților fiscale în ceea ce privește majoritatea tratamentelor fiscale incluse în Ghidul fiscal.
Totuși, este important ca forma finală a Ghidului fiscal să fie aprobată și publicată cât mai curând, pentru asigurarea unei interpretări unitare și a certitudinii impunerii la nivelul instituțiilor de credit, spune specialista KPMG.
Alexandra Smedoiu, Manager, Consultanță Fiscală, PwC România afirmă că implementarea efectivă a standardelor IFRS la nivelul sistemului bancar nu a fost lipsită de emoții, întrucât au apărut numeroase aspecte practice care au necesitat soluții rapide, cele mai multe în domeniul fiscalității. Așa a apărut și ideea Ghidului fiscal pentru tranziția la IFRS, document care se dorește a fi „un manual de reconciliere între contabilitate și fiscalitate“.
„Acest ghid a fost conceput tocmai pentru a exemplifica regulile fiscale aplicabile pentru determinarea profitului impozabil de către contribuabilii care aplică IFRS. Cu toate că IFRS au devenit aplicabile de la 1 ianuarie 2012, iar declarația de impozit pe profit a anului 2012 a avut termenul de depunere 25 martie 2013, Ghidul fiscal este în continuare în stadiul de proiect, astfel că există încă un puternic element de incertitudine cu privire la aplicarea unor prevederi și concepte“, spune Smedoiu.
Ce spun Auditorii despre ghidul fiscal pentru aplicarea IFRS
Ahmed Hassan, managing partner, Deloitte: Prevederile actuale din Codul fiscal ar putea conduce la interpretări eronate ale legii. Un eventual tratament fiscal necorespunzător pentru 2012 ar putea atrage obligații suplimentare privind impozitul pe profit, precum și dobânzi și penalități pentru băncile care au înregistrat profit fiscal.
Anamaria Cora, partener assurance services, Ernst & Young: O versiune diferită a Ghidului fiscal ar putea crea probleme semnificative, precum impozit suplimentar de plată și obligații accesorii, mai ales pentru băncile care au avut impozit pe profit de plată la sfârșitul anului 2012. Nepublicarea ghidului fiscal până la 25 martie 2013 a creat o anumită incertitudine în sistemul bancar.
Angela Manolache, director advisory, KPMG: Este important ca forma finală a Ghidului fiscal să fie aprobată și publicată cât mai curând, pentru asigurarea unei interpretări unitare și a certitudinii impunerii la nivelul instituțiilor de credit.
Alexandra Smedoiu, manager consultanță fiscală, PwC: Ghidul fiscal a fost conceput tocmai pentru a exemplifica regulile fiscale aplicabile pentru determinarea profitului impozabil de către contribuabilii care aplică IFRS. Ghidul fiscal este în continuare în stadiu de proiect, astfel că există încă un puternic element de incertitudine cu privire la aplicarea unor prevederi și concepte.