Maria Mendes se întoarce în Portugalia, țara sa natală, la 40 de ani după ce a fugit de război și revoluție. Realitatea cruntă a crizei economice o determină pe ea, ca pe de altfel zeci de mii de portughezi, să caute o viață mai bună în Angola, o fostă colonie portugheză, scrie CNBC.

“Nu mai poți ajunge la pensie în Portugalia”, a spus fosta învățătoare, în vârstă de 60 de ani, în timp ce aștepta să-și ia viza la un rând care se întindea până în afara consulatului Angolei din Lisabona. “Salariile acolo sunt de trei ori mai mari decât aici. Acest lucru ne face să trecem peste toate dificultățile”, a mai spus ea. Mendes, al cărei soț este deja în Angola, a acceptat un post de profesor universitar acolo. Ea face parte din cei peste 500.000 de portughezi care au plecat din coloniile africane ale Portugaliei când acestea și-au câștigat independența în 1975 printr-un război care a durat 14 ani.

Dar cum economia Portugaliei este în strânsoarea crizei datoriilor din zona euro, foarte mulți pleacă în căutarea unor noi oportunități în Angola, o țară în care se vorbește portugheza și a cărei economie este în plină creștere după 30 de ani de război civil. Sara Carvalho, un arhitect în vârstă de 33 de ani, consideră că sectorul construcțiilor s-a “ofilit”. “Este o perioadă dificilă pentru angajații din domeniul meu. Ei își schimbă profesiile și își încearcă norocul în alte țări”, a afirmat Carvalho. Peste 120.000 de portughezi trăiesc deja în Angola, de trei ori mai mult decât în 2003. Mulți dintre ei sunt angajați calificați, iar Angola are foarte multă nevoie de ei. Pe site-ul de joburi net.empregos.com sunt 36 de pagini cu anunțuri de angajare în Angola. Angajatorii de acolo caută de la specialiști IT la contabili și bucătari.

Deoarece Portugalia se confruntă cu un șomaj record de 15%, 36% din șomeri fiind persoane sub 25 de ani, primul ministru Pedro Passos Coelho a încurajat locuitorii să caute un loc de muncă în străinătate. Declarațiile lui au stârnit criticile celor care sunt îngrijorați de un “brain drain”(migrație de inteligență). “Emigranții europeni obișnuiau să contribuie la dezvoltarea țării lor”, a spus cercetătorul Edoardo Campanella. “Acum acest exod contribuie la declinul Europei”, a mai spus el. De asemenea, tinerii bine pregătiți părăsesc și Grecia, Italia și Spania, ultima țară devenind exportator net de forță de muncă anul trecut pentru prima dată din 1990. Aproximativ o treime din emigranții spanioli s-au îndreptat către America de Sud.

Estimările arată că 150.000 de portughezi au părăsit țara anul trecut. Emigrarea a atins un asemenea nivel la sfârșitul anilor ’60, când mai mult de un milion de oameni au evadat din sărăcia și persecuția ultimei dictaturi fasciste din Europa. Potrivit unor estimări, în Paris locuiesc mai mulți portughezi decât în cel de-al doilea oraș din Portugalia ca mărime, Porto. Angola nu este singura destinație a momentului. Migrația a ajuns la un nivel de 25.000 de portughezi în Mozambique și o jumătate de milion în Brazilia. Alții se îndreaptă către țările din nordul Europei. Germania, Franța, Elveția sunt printre cele mai populare destinații. Școlile de limbi străine au înregistrat înscrieri la cursuri de engleză, franceză și germană cu 20% – 40% mai mult în această vară. Dar pentru mulți Angola este o țară atractivă pentru că nu există barierele lingvistice.

Mendes intenționează să se mute în Benguala, un port la Oceanul Atlantic, unde soțul ei este deja administratorul universității unde ea va preda. Mulți din membrii familiei ei au stat în țară în timpul războiului civil. Deși a fost considerat tărâmul oportunităților pentru portughezii, Mendes nu-și face multe speranțe. “Nu este El Dorado. Toți cei care cred că se duc acolo, scutură un bananier și le cade totul în sân vor fi foarte dezamăgiți”, a spus ea. În pofida creșterii PIB-ului în medie cu 11,2% în ultimul deceniu, Angola rămâne o țară săracă. Media veniturilor reprezintă o cincime din cele ale Portugaliei. Organizația nonguvernamentală anticorupție Transparency International plasează Angola pe locul 168 din 183 țări iar în ceea ce privește democrația Luanda este considerat unul din cele mai scumpe orașe din lume pentru expați.