Cu toate că moneda unică a Europei s-a apreciat substanțial de la începutul anului datorită rezolvării pentru moment a problemelor Greciei, cei mai preciși “prezicători” de pe piața valutară se așteaptă la un declin de 5% al euro în fața dolarului până la sfârșitul anului, ei anticipând că reducerile de cheltuieli la care s-au angajat state precum Spania și Italia vor reîmprospăta forța crizei datoriilor și vor aduce regiunea în recesiune.
Analiștii Wells Fargo, cea mai mare bancă americană în funcție de capitalizarea de piață, se așteaptă ca euro să se deprecieze cu 5% în raport cu dolarul până la finalul acestui an, la 1,24 de dolari. Westpac Banking, una dintre cele mai mari bănci australiene, anticipează un curs de 1,26 dolari pentru un euro. Cele două instituții au cele mai mici marje de eroare în prognosticurile pe care le-au făcut în ultimele șase trimestre, scrie Bloomberg.“Unul dintre motivele pentru care euro s-a întărit a fost progresul făcut de europeni în lupta cu criza datoriilor și o oarecare îmbunătățire pe piața obligațiunilor europene, dar ne apropiem de sfârșitul acestui val de optimism. Euro va slăbi, în condițiile în care încetinirea creșterii economice sau chiar lipsa creșterii va afecta încrederea”, a afirmat Nick Bennenbroek, șeful diviziei de strategie valutară a Wells Fargo.
Euro s-a întărit cu aproape 3% în primul trimestru, cea mai bună performanță trimestrială din ultimele 12 luni care vine în condițiile în care Grecia a obținut de la Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional cel de-al doilea pachet de bailout, Atena a negociat cu succes cu creditorii privați cel mai mare schimb de obligațiuni din lume, iar BCE a furnizat finanțare record băncilor din zona euro cu care s-a evitat apariția unei noi crize financiare. Fondurile nu au ajuns însă în economia reală deoarece băncile au folosit banii în principal pentru a cumpăra obligațiunile statelor de origine, ceea ce a redus presiunile de pe piața datoriilor suverane, și pentru a-și consolida situația financiară.
Efectele benefice ale finanțării încep să dispară, iar multe state europene contemplează spectrul recesiunii, în timp ce economia SUA, cea mai mare a lumii, crește cu cel mai rapid ritm din ultimii doi ani.
SUA avansează, zona euro scade
Economia are în față noi pericole, în contextul în care costurile de finanțare ale Spaniei și Italiei cresc, a declarat la începutul lunii Mario Draghi, președintele BCE.
Măsurile de austeritate luate de statele din zona euro scufundă uniunea monetară într-o nouă recesiune, ceea ce trezește îngrijorări că BCE va introduce noi măsuri anticriză. “Europa își reduce datoriile, a îmbrățișat austeritatea, iar economia evoluează foarte slab. Astfel, se creează situația în care BCE va recurge, probabil, la noi măsuri de relaxare, iar Rezerva Federală a SUA rămâne în așteptare. Diferențele dintre dobânzi vor fi în favoarea dolarului”, apreciază Richard Franulovich, analist la Westpac.
Economia zonei euro se va comprima cu 0,4% anul acesta, potrivit mediei estimărilor mai multor analiști chestionați de Bloomberg. Anul trecut economia a avansat cu 1,5%. În SUA, în schimb, Produsul Intern Brut va crește, probabil, cu 2,2% anul acesta, cel mai rapid avans de după 2010. Analiștii se așteaptă, de asemenea, ca BCE să mențină dobânda de refinanțare la 1% până cel puțin în al treilea trimestru al anului viitor.
Lupta Spaniei cu deficitul
Premierul spaniol Mariano Rajoy, văzut până nu demult ca un rebel împotriva austerității cerute de UE, a intensificat eforturile de a asigura investitorii că poate aduce deficitul bugetar sub control, în condițiile în care guvernul încearcă să evite ca țara să devină al patrulea membru al zonei euro care cere ajutor financiar extern.
Rajoy intenționează să economisească peste zece miliarde euro din fondurile alocate programelor de educație și sănătate și să accelereze vânzarea de participații la bănci. Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar la 5,3% din PIB anul acesta de la 8,5% din PIB anul trecut. Ținta inițială de deficit pentru 2012 a fost de 4,4% din PIB, însă aceasta a fost schimbată după ce Rajoy a anunțat că Spania nu o poate atinge și a caracterizat ca sinucidere austeritatea cerută de UE.
Investitorii, care se tem că Madridul nu va putea efectua cea mai mare reducere de deficit din ultimele trei decenii, au împins săptămâna trecută randamentele obligațiunilor spaniole la cel mai mare nivel de după decembrie. Rajoy s-a referit de două ori săptămâna trecută la posibilitatea ca Spania să ceară un program de bailout. Pentru 2013 ținta de deficit bugetar este de 3% din PIB. Guvernul estimează că datoria va ajunge la aproape 80% anul acesta din cauza celor mai dure măsuri de austeritate din ultimele trei decenii.
Americanul Charles Dallara, șeful Institutului de Finanțe Internaționale și totodată personajul care a negociat de partea creditorilor schimbul de obligațiuni grecești, a avertizat că Europa se concentrează prea mult pe austeritate, ceea ce pune în pericol revenirea economică.