Austria cere UE sa sprijine cu 150 mld. euro Europa de Est

Austria, tara cu cea mai mare expunere fata de Europa de Est, face apel la Uniunea Europeana pentru punerea la punct a unui pachet de salvare a regiunii estice a Europei in valoare de aproximativ 150 de miliarde de euro si avertizeaza in legatura cu un posibil “colaps” bancar al regiunii, ce ar afecta in mod dramatic Austria, scrie EUObserver.

Bancile europene au o expunere de aproximativ 1.100 de miliarde de euro in Europa de Est, insa institutiile financiare vieneze sunt cele mai expuse, avand credite acordate in regiune in valoare de 220 de miliarde de euro, echivalentul a aproximativ trei sferturi din PIB-ul Austriei. Banci din Italia, Suedia, Olanda, Franta si Belgia se numara de asemenea printre cei mai mari creditori vest-europeni din estul Europei. Pentru ca economia austriaca, ce a fost pana acum destul de putin afectata de criza economica comparativ cu economiile altor state occidentale, sa nu aiba dramatic de suferit, autoritatile vieneze doresc ca UE sa majoreze actualul sprijin promis Europei Centrale si de Est, de 25 de miliarde de euro, la 100 de miliarde de euro. Austria doreste de asemenea ca o suma aditionala de 50 de miliarde de euro sa fie oferita tarilor de dincolo de UE, in speta Ucrainei. Fondurile vor proveni de la Banca Europeana de Investitii, Banca Centrala Europeana si Fondul de Coeziune. O astfel de actiune ar ajuta tarile estice sa-si instituie propriile pachete de bailout si planuri de redresare economica, lucru pe care nu si l-au permis pana acum. Din pachetul de redresare de 200 mld. euro anuntat in noiembrie de autoritatile europene, cea mai mare parte a banilor ramane in Vest. Presedintii camerelor de comert ale Austriei si Poloniei s-au aflat marti, 10 februarie, la Bruxelles pentru a promova un plan similar bazat pe propuneri venite din partea FMI si bancii centrale austriece. Austria a deschis discutiile privitoare la un bailout regional in cadrul reuniunii ministrilor europeni de finante din Bruxelles, insa raspunsul altor state membre ale UE nu a fost unul ferm, conform lui Reinhold Lopatka, secretar de stat pentru finante. Saptamana trecuta, ministrul de finante austriac a vizitat capitalele tarilor UE intr-o incercare esuata de a atrage sprijin. Ministrul urma sa inceapa ieri o vizita in Croatia, Ucraina, Bulgaria si Romania pentru a “forma o alianta care sa sprijine pachetul de salvare”, a anuntat o sursa din cadrul guvernului austriac. Germania, in special, se opune cu vehementa acestei actiuni, in ciuda expunerii masive pe care o are la randul sau fata de Est. “Este un aspect de interes national pentru Austria”, a declarat ministrul german de finante Peer Steinbruck. Lopatka a raspuns, spunand ca problema are implicatii mai largi decat pierderile suferite de bancile locale. Fara un program de bailout regional, a avertizat acesta, “Europa de Est va incepe sa se prabuseasca”. Criza economica a afectat atat noile membre ale UE, cat si tarile din afara blocului, situate intre UE si Rusia, mult mai puternic decat tarile din Vest. Ratele ridicate de crestere economica alimentate de creditarea ieftina si facila au fost inlocuite de o scadere dramatica a cererii de exporturi, o reducere a investitiilor si aproape imposibilitatea companiilor de a obtine finantare. Intre timp, deprecierea monetara afecteaza companiile cu credite masive in valuta, iar rata somajului creste. In ultimii ani, bancile vest-europene au profitat din plin de cresterea acestor tari. Pe 1 decembrie, un grup de sase banci occidentale a inaintat o scrisoare Comisiei Europene cerand un pachet financiar regional pentru estul Europei, conform unui articol publicat de Bloomberg saptamana trecuta. Separat, Institute of International Finance va face lobby pe langa guverne pentru sustinerea pachetului inainte de summitul G20 din luna aprilie. Christoph Leitl, presedinte al camerei de comert austriece, a declarat ca daca autoritatile de la Bruxelles nu actioneaza in regiune, Rusia o va face. Primul-ministru ucrainean a anuntat luni ca tara sa a contactat autoritatile din Rusia cu privire la un imprumut de urgenta de 3,8 miliarde de euro.   Banii de la FMI nu ajung pentru a redresa Ucraina Banca austriaca Raiffeisen International, care detine cel de-al doilea mare jucator de pe piata din Ucraina, Raiffeisen Aval, si-a intensificat apelul pentru sprijinirea de catre Uniunea Europeana a economiei fostei republici sovietice, scrie Business New Europe. Miscarea vine pe fondul prabusirii din ce in ce mai accentuate a pietei ucrainene. “Daca o tara ajunge de la o estimare de crestere a economiei cu 7% la una privind o scadere cu 5% intr-un timp foarte scurt, chiar daca aceasta tara nu este un candidat oficial la aderarea la Uniune, credem ca, data fiind pozitia strategica a Ucrainei, aceasta trebuie sprijinita pentru a se evita un colaps general al pietei financiare locale si implicit al economiei reale”, a declarat Gerhard Boesch, directorul executiv al Raiffeisen Aval. “Imprumutul de la FMI (in valoare de 16,5 mld. dolari – n. red.) nu mai este de ajuns in conditiile actuale nici macar pentru a garanta o stabilitate relativa pentru ca situatia s-a schimbat radical in ultimele trei luni”, a mai comentat Boesch. Declaratiile lui Boesch survin in conditiile in care seful Raiffeisen International, Herbert Stepic, a creat recent un puternic grup de presiune pentru a convinge autoritatile de la Bruxelles sa-si extinda programul de sprijinire a pietelor financiare si asupra statelor est-europene, inclusiv a celor care nu fac parte din blocul comunitar. Pana acum, asemenea propuneri au fost in mare parte respinse de catre oficialii UE. Comisia Europeana si Banca Europeana pentru Recosntructie si Dezvoltare au recunoscut ca turbulentele din regiune se intensifica, insa sustin ca jucatorii de pe pietele emergente ar trebui sprijiniti direct de catre companiile-mama, in mare parte institutii financiare occidentale.