Pana in 2 septembrie, la Muzeul National de Arta al Romaniei este deschisa expozitia Culorile avangardei, Arta in Romania 1910-1950, eveniment muzeal care iese din tiparele clasice ale unor prezentari monografice sau retrospective, cum au fost, bunaoara, Bucuresti. Anii 1920-1940. Intre Avangarda si Modernism (1993), Centenar Marcel Iancu 1895-1995 sau Grafica modernista in Romania anilor 1930-1940 (2003).
Deschisa initial in mai 2007 la Sibiu, capitala culturala europeana, prezenta expozitie este rezultat al colaborarii dintre Institutul Cultural Roman si o serie de mari muzee din tara (Muzeul National de Arta al Romaniei, Muzeul de Arta din Constanta, Muzeul de Arta din Brasov, Muzeul de Arta din Craiova, Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea, Muzeul Brukenthal din Sibiu, Muzeul Portilor de Fier din Drobeta-Turnu Severin si Institutul de Cercetari Eco-muzeale din Tulcea). Este un eseu ambitios, axat pe argumente care incearca sa anuleze tabuuri si sa prezinte dintr-o perspectiva comparata fenomenul avangardei istorice integrat in contextul social-istoric interbelic si la evolutia stilurilor.
Lucrarile apartin deoportiva artistilor de avangarda, dintre ai caror autori amintim pe Marcel Iancu, M.H. Maxy, Victor Brauner, Arthur Segal, Mattis Teutsch sau Corneliu Michailescu, cat si pictorilor din filiere clasicizate: Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Jean Al. Steriadi, Stefan Popescu, Dumitru Ghiata, Francisc Sirato, Nicolae Darascu, Stefan Dimitrescu sau Marius Bunescu, “traditionalistilor”: Apcar Baltazar, Theodorescu-Sion, Olga Greceanu sau Camil Ressu, expresionistilor tarzii, precum Hans Eder, Alexandru Ziffer sau Nagy Istvan ori modernistilor atasati “Noii obiectivitati” ca Petre Iorgulescu Yor sau Alexandru Phoebus. Cele 110 opere sunt organizate pe un parcurs ordonat de patru mari sectiuni: “Patosul poetic al socialului”, “Utopii identitare”, “Reverii si angoase citadine” si “Capatul drumului”.
Panotat nu intamplator in Sala Tronului, finalul expozitiei este emblematic pentru mutatia ce s-a petrecut in 1947, cand, odata cu proclamarea Republicii Populare, avangarda, diluata de un modernism internationalizat, fraternizeza tematic cu problematica politicii culturale de partid, pastrand totusi datele unui limbaj plastic temperat, adecvat noilor transformari istorice. O alternativa la necesitatea de innoire o propune, in viziunea organizatorilor, pictura lui Ion Tuculescu cu deschiderea spre straturile scufundate, arhetipale ale civilizatiei romanesti si reformularea calitatii expresiei picturale.
Autorul proiectului, istoricul de arta Erwin Kessler, secondat de colegii Ioana Vlasiu, Ruxandra Dreptu si Gheorghe Vida, au operat o ampla selectie – limitata inerent de materialul inegal ca valoare, existent in colectiile publice, dar si de probleme de conservare ale unor opere fragile, care au determinat lipsa unor artisti de pe simeze. Manifestarea este insotita de un masiv catalog, cat si de un documentar electronic, “Survol”, ce prezinta simultan, pe monitoare, publicatiile de avangarda si cele modernist-traditionaliste ale epocii interbelice.
Straniul caz al domnului B
n Artistul cu cea mai mare vizibilitate internationala din aceasta serie de vedete ale avangardei romanesti este, fara in doiala, Victor Brauner.
n S-a nascut la 15 iunie 1903 la Piatra Neamt si s-a stins din viata la Paris, pe 12 martie 1966, dupa o prodigioasa cariera internationala in cercurile dadaiste si suprarealiste din capitala Frantei.
n Cotele de vanzare ale lucrarilor sale sunt destul de mici in Romania, insa in SUA sau in Franta ajung la valori impresionante. La Hotel Drouot, de exemplu, in 2003, la o licitatie a colectiilor personale ale lui Andre Breton, tabloul sau L’Etrange cas de Monsieur K a pornit de la 150.000 de euro si a fost adjudecat cu 700.000 euro.