Avem acces la finantari, dar la costuri mai mari, spun sefii bancilor elene

Cu dublari de business de la un an la altul, bancile grecesti au ajuns sa aiba credite de cateva ori mai mari decat depozitele atrase, fiind astfel puternic dependente de finantarile atrase de la actionari sau de pe pietele internationale.

“Nu avem probleme in accesarea de lichiditati. Costurile au crescut insa si vor continua sa urce”, apreciaza Andreas Maragkoudakis, directorul general al Bancii Romanesti, filiala locala a National Bank of Greece, unul dintre cele mai mari grupuri financiare elene. La nivel de grup NBG are o pozitie confortabila privind lichiditatile, in conditiile in care are o baza puternica de depozite atrase de la clientela in Grecia. Banca Romaneasca avea insa depozite de circa 680 mil. euro la jumatatea anului, in timp ce creditele acordate clientelei se ridicau la 1,7 miliarde de euro.  De altfel, situatia este generalizata la nivelul intregului sistem, un sfert din creditele totale acordate, respectiv peste 10 miliarde de euro, fiind finantate din afara. Nu mai putin de sapte grupuri elene sunt prezente pe piata bancara locala, filialele a patru dintre acestea fiind in top zece sau pe o pozitie apropiata. “Nu sunt constrangeri in privinta finantarilor de la actionar. Dimpotriva, exista planuri pentru suplimentarea finantarilor”, spune si Sergiu Manea, directorul general al ATE Bank Romania, filiala locala a grupului ATE Bank (Banca Agricola a Greciei). Banca beneficiaza de depozite de la actionar de 22 de milioane de euro si o linie de credit de 55 de milioane de euro, urmand ca tragerile din aceasta linie sa fie suplimentate. “Cel putin pana se linistesc lucrurile vom face insa o pauza in extinderea retelei si a creditarii”, spune Manea. ATE Bank a intrat pe piata locala in 2006, prin preluarea MindBank, unul dintre jucatorii de talie mica din sistem. Intre timp reteaua bancii a fost extinsa la circa 30 de unitati, iar banca a lansat o oferta completa de produse de finantare, de la clientii individuali la IMM-uri, corporatii si firme din sectorul agricol. Banca are insa active de sub 200 de milioane de euro. Oficialii Bancpost, Alpha Bank sau Piraeus Bank nu au fost disponibili pentru comentarii. Banca Romaneasca va beneficia de asemenea in viitorul apropiat de o majorare de capital de 185 de milioane de lei (circa 47 mil. euro), dupa ce a mai primit 170 mil. lei in primavara. Fondurile trebuie sa sustina dezvoltarea afacerilor bancii, dar si extinderea retelei teritoriale si cheltuielile pentru un proces de rebranding. Maragkoudakis recunoaste ca in prezent exista o competitie puternica intre banci pe partea de atragere de depozite, dar afirma ca Banca Romaneasca nu este printre cei mai agresivi jucatori pe acest segment. De altfel, si in ofertele standard pentru clientii individuali unele banci au ajuns sa plateasca dobanzi de peste 11%. Alpha Bank vinde certificate de depozit cu dobanzi chiar si de 12,25% pe an, cu doua puncte peste rata de politica monetara a BNR.  Pe piata circula informatii potrivit carora unele dintre filialele locale ale grupurilor elene platesc dobanzi mari pentru a atrage depozite importante de la clienti corporate, grabindu-se sa isi echilibreze cat de cat bilanturile. Fiind listate, grupurile incearca sa isi imbunatateasca pozitiile bilantiere, pentru a evita o perceptie negativa din partea investitorilor. Majoritatea analizelor indica o temperare semnificativa a ritmului creditarii pe plan local in anul viitor, in conditiile in care accesarea de finantari din afara va deveni mai dificila, iar bancile vor trebui sa se bazeze intr-o masura mult mai mare pe sursele atrase pe plan intern pentru a-si finanta cresterea. Pe fondul turbulentelor de pe pietele internationale, costul finantarilor in euro a urcat cu un punct procentual de la inceputul anului. Indicatorul EURIBOR (o medie a dobanzilor la care marile banci europene isi imprumuta euro intre ele) pentru scadenta de o luna a urcat la aproape 5,2% pe an in prezent, de la 4,2% pe an in ianuarie. Grosul cresterii – de 0,7 puncte procentuale – a fost concentrata in ultima luna, pe fondul acutizarii crizei financiare la nivel international. Cresterea EURIBOR se resimte in costul fondurilor atrase de bancile locale, dar si direct pentru clientii care au credite cu dobanzi indexate in functie de acest indicator. Pe langa cresterea EURIBOR, bancile locale sunt nevoite sa plateasca si o prima de risc mai mare, pe fondul aversiunii mai mari fata de expunerile riscante.