“Colectionarul este un om fericit” afirma candva Goethe. Un adevarat colectionar poate fi si bogat. Exista timbre de colectie, adevarate opere de arta in miniatura, care se pot vinde la licitatii cu sute de mii de euro. Este adevarat ca nu oricine are acces la astfel de marci postale. Din filatelie se poate castiga pe moment, daca esti bine informat, sau in timp, prin cresterea succesiva a preturilor. ?Din cate stiu eu, din filatelie n-a pierdut nimeni pana acum”, explica Leonard Pascanu, presedintele Federatiei Filatelice Romane (FFR).
In Romania exista la ora actuala, potrivit cifrelor FFR, in jur de 25.000 de filatelisti. Presedintele Leonard Pascanu crede ca numarul lor real este de 100.000: ?Sunt foarte multi care nu mai vor sa plateasca cotizatie, sa participe la sedinte sau intruniri si prefera sa faca filatelie acasa. Se mai adauga alti aproape 150.000 de simpatizanti, care chiar daca nu colectioneaza, au avut tangenta cu acest domeniu si daca le trece prin mana un timbru stiu ce sa faca cu el”.
Pentru cei mai multi dintre colectionari, timbrele sunt mai intai o pasiune si traditie. Inainte de 1989, filatelia era unul dintre putinele hobby-uri permise de comunisti si un mijloc simplu de acumulare a unor sume importante. ?Daca aveai case, ti le confiscau, iar daca te banuiau ca ai aur, veneau si-ti faceau perchezitie. Daca auzeau ca ai timbre, chiar valoroase, te lasau in pace”, spune Pascanu.
“Un filatelist investeste atat cat poate ascunde de ochii sotiei”
Presedintele FFR spune ca si in filatelie, ca in orice alt domeniu, o investitie trebuie realizata numai la sfatul unui specialist. Pascanu stie sute romani care au castigat mii, poate chiar milioane de euro din timbre. Nu de pe o zi pe alta, ci in timp, precizeaza el: ?Trebuie sa cunosti toate secretele filateliei. Nu orice filatelist pensionar poate castiga zeci de mii de euro. Dar poate trai mult mai bine decat din pensia de la stat”.
Dar cat investeste un filatelist in timbre? ?Cat poate ascunde de ochii sotiei”, glumeste Pascanu. De exemplu, daca ai fi investit 70.000 de lei in timbre, inainte de 1989, in loc sa depui la CEC pentru o Dacie, acum ai putea sa-ti cumperi un Mercedes, calculeaza Pascanu.
Cel mai scump Cap de Bour s-a vandut cu 120.000 euro
Toate timbrele sunt cotate in cataloage internationale. Cel mai des folosit si mai recunoscut de majoritatea filatelistilor este catalogul german Michel. Conform cotatiilor de catalog, cel mai valoros timbru romanesc este marca de 81 de parale Cap de bour, estimata la 30.000 de euro. ?Un astfel de timbru poate fi vandut cu mult peste aceasta valoare, dar si cu mai putin, in functie de starea sa. Unul subtiat poate fi cumparat sI cu 1.000 de euro. Pe de alta parte, in 1999, Casa de licitatie Corinphila din Zurich a vandut un Cap de bour de 27 de parale, nestampilat, cu 120.000 de dolari. Este, pana acum, cel mai bine vandut timbru romanesc”, explica Pascanu. La ora actuala, sunt 750 de piese Cap de Bour in toata lumea, in muzee sau in colectii particulare, iar in Romania sunt in jur de 40. Dintre toate piesele Cap de Bour, 80% sunt cu defecte si numai 20% sunt in stare perfecta. Un alt timbru foarte valoros este marca de 5 parale Porto gazetei cadru intreg, tiparit pe hartie albastruie care costa in jur de 17.000 de euro. Acesta a fost special tiparit pentru a achita taxa de francare a ziarelor.
In general, valoarea de piata a timbrelor se stabileste in timp. O anumita emisiune poate deveni pe neasteptate foarte ceruta in strainatate si astfel pretul ei poate creste. Raritatea este insa cea mai importanta, dar si inspiratia colectionarilor conteaza, pentru ca nu tot ce este vechi este si valoros. Valoarea timbrelor creste cu cat tirajul scos a fost mai mic si cu cat s-a epuizat mai repede. “La retragerea lui Hagi s-a emis o serie tiparita pe o hartie care avea inscriptionat cu filigran literele COROLA, o marca. Foarte putine timbre contineau filigranul, asa ca dupa ce tot tirajul se epuizase, timbrele cu filigran au devenit, la randul lor, de trei ori mai scumpe decat restul”, spune Leonard Pascanu.
De asemenea, orice accident de fabricatie sporeste pretul timbrului. La 75 de ani de la Marea Unire s-a tiparit un timbru in care Delta Dunarii apartinea Republicii Moldova. Dupa ce s-a descoperit eroarea s-a distrus tirajul si s-a retiparit corect. Dar timbrele cu eroarea care au scapat sunt acum foarte valoroase.
“Am iesit mai bine decat daca depuneam la CEC”
De 30 de ani, Iosef Mihaescu este client fidel al Magazinului Filatelic de pe langa Universitate. Din studentie a strans toate seriile de timbrele aparute in Romania si chiar din strainatate. In urma cu cativa ani insa, din cauza unor probleme financiare, a fost nevoit sa vanda o parte dintre ele. ?Am vandut toata colectia de timbre romanesti, incepand cu anul 1961. Am luat cateva milioane bune si am facut socoteala ca a fost mai avantajos decat daca as fi depus la CEC banii bagatI in timbre”, spune filatelistul. La 82 de ani, Mihaescu continua sa cumpere timbre, pentru nepoata sa, de 3 ani. ?Din timbre inveti foarte multe, iti faci o cultura generala foarte bogata. Si e o investitie, pe termen lung.”
Piata de cartofilie, mai buna decat cea filatelica
Filatelia a intrat in declin o data cu aparitia calculatorului si a Internetului, domeniu care ii atrage pe tineri mai mult decat colectionarea timbrelor. Nu mai exista cerere, nu mai exista o piata adevarata si timbrele ajung sa se vanda sub pretul lor real, explica seniorii filateliei. De aceea, multi dintre ei au trecut in tabara cartofililor. “Cred ca, la ora actuala, din zece persoane sapte sunt cartofili si trei sunt filatelisti”, spune Ion Grigorescu, un colectionar, care timp de peste 25 de ani a fost fidel timbrelor, iar de cativa ani a devenit cartofil. El a lucrat in domeniul hotelier sI acum colectioneaza carti postale vechi, in special pe cele care infatiseaza hoteluri romanesti. ?Inainte de razboi au fost mult mai multe hoteluri decat sunt acum, ceea ce arata cat de dezvoltata era Romania, ce viata economica si turistica avea la acea vreme. Multe carti postale sunt document deoarece infatiseaza cladiri, institutii, terase care nu mai sunt in ziua de azi”, spune Grigorescu. ?In momentul de fata piata de cartofilie este buna. O carte postala are cota, intr-o carte postala pot fi prinse mai multe teme. Valoarea ei creste in functie de stampila, de cine a editat-o, de fotograful care a realizat-o”, adauga el.
Ca sa fii colectionar ai nevoie de trei lucruri – de bani, timp si de pasiune. Si, nu in ultimul timp, de o foarte buna documentare. Binenteles, spune Grigorescu, aceasta pasiune iti aduce si bani si poate fi privita ca o investitie. Dar numai daca cunosti foarte bine domeniul. “Dintr-un teanc de 100 de carti postale, trebuie sa stii ce sa alegi pentru ca numai 10 dintre acestea reprezinta ceva, merita sa intre intr-o colectie”.
Pentru Ion Grigorescu cartofilia reprezinta si o sursa de venit. ?Iau de la altii carti postale, sa imi completez colectia, dar pe cele care nu ma intereseaza le vand. Pot scoate un profit de 2-3 milioane saptamanal, depinde de client”.
Razboiul, comunismul sI cutremurele
Primele carti postale aparute in Romania (editate pe carton rosu, galben si albastru care au un desen unic ce reprezinta Expozitia cooperatorilor din Bucuresti, deschisa in 1894) costa 1.000 de euro. Urmatoarele ca valoare sunt litografiile, pretul lor variind in functie de ceea ce reprezinta – pravalii, magazine, daca au fost editate intr-un tiraj mai redus. Acestea pot costa si cate 100 de euro fiecare. O carte postala nu are o cota unica, in cataloagele internationale fiind estimata doar valoarea lor minima.
Cartile postale valoroase reprezinta o anumita tema. La ora actuala sunt in jur de 40 de teme foarte apreciate – negustori, meseriasi, obiceiuri, tigani, arhitectura. Temele insa difera de la colectionar la colctionar si fiecare poate impune o tema in functie de propria pasiune.
Unde se gasesc cartile postale valoroase? Fiecare colectionar cu norocul lui. ?Sunt anumiti batrani care au o situatie deosebita, iar unii dintre ei nici nu stiu ce au in casa. Trebuie insa sa-i gasesti. In strainatate sunt magazine speciale, cu dulapuri intregi pline de carti postale. Acolo ai de unde alege. Si la noi au existat inainte de Revoultia magazine de carti postale, au fost si la noi mari colectionari, dar pe atunci erau mult mai organizati ca azi”. Cartile postale romanesti sunt foarte apreciate deoarece societatea romaneasca a trecut printr-o serie de nenorociri care le-a facut sa dispara. In perioada clasica, elitele (avocatii, politicienii, intelectualii, negustorii) erau cele care corespondau cu strainatatea. ?In timp ce in Occident viata era linistita, societatea romaneasca a trebuit sa faca fata unor socuri, razboi, comunism, cutremure, ceea ce a marit valoarea cartilor postale.”
Cei care nu stiu ce sa caute, mai bine sa nu cumpere
In opinia colectionarului Romeo Alexandrescu, cele mai valoroase carti postale sunt cele editate intre 1894 si 1916 deoacece prezinta in principal aspecte din viata noastra de la tara, tumultul oraselor sau diferite momente din istoria nationala. De asemenea, litografiile aparute pana in 1905 sunt foarte valoroase mai ales pentru ca au fost tiparite in exemplare reduse (200-300). Dintre acestea, se mai gasesc aproximativ 70%. Romeo Alexandrescu colectioneaza carti postale de prin 1953, de pe vremea studentiei. ?Eu sunt inginer de profesie, dar mi-a placut dintotdeauna istoria, astfel ca pe vremea cand plecau evreii din tara ma duceau la ei sa caut carti de istorie. La plecare, ma intrebau daca nu vreau si niste carti postale pentru ca ei oricum le aruncau”.
Atunci a gasit foarte multe carti postale rare. ?Cei de la serviciu, dar si cei de la Cercul filatelic unde ma duceam si care erau mai ales filatelisti radeau de mine si ma intrebau de ce le strang, vreau cumva sa-mi tapetez peretii casei cu ele. Eu le-am spus de atunci ca acestea vor fi viitorul, dar la vremea respectiva nu ma credea nimeni”.
Alexandrescu considera ca Romania este a doua tara dupa Franta la editarea de carti postale interesante. Pretul unei carti postele poate fi intre 0,50 si 200 de euro in functie de cat de vechi sunt, daca au stampile, daca reprezinta teme aparte sau daca au fost scrise de personalitati ale vremii (Sadoveanu, Cosbuc, Patrascanu, etc).
Romeo Alexandrescu spune ca nu a investit foarte mult in cartile postale pentru ca la inceput le primea cadou, teancuri intregi din care le alegea pe cele valoroase, de la evreii care plecau din tara. ?Nu merita colectionate toate cartile postale. De exemplu, cele dupa 1930 nu mai sunt asa valoroase. Din pacate, foarte multe au disparut odata cu marile demolari de case.”
Romeo Alexandrescu considera ca in Romania sunt in jur de 1.000 de cartofili, dintre care 200 numai in Capitala. ?Multi dintre filatelisti s-au indreptat in ultimii ani catre cartofilie. Sa cumperi carti postale poate fi o investitie pe termen lung, daca ai cunostinte temeinice in domeniu”.
Lui Romeo Alexandrescu i-au trecut prin mana milioane de carti postale si are deja ochiul format. ?Eu imediat imi pot da seama, dintr-un teanc de cateva sute, ce carti postale merita cumparate. Nu-i sfatuiesc sa cumpere pe cei care nu stiu ce sa caute. Ar putea plati 50 de euro pentru o carte postala care valoreaza mai putin de jumatate.” Pentru necunoscatori e dificil, spun specialistii, si pentru ca nu exista cataloage de cartI postale, asa cum sunt cele pentru timbre. In plus, nu orice carte postala veche este automat valoroasa. ?Isi pierde considerabil din valoare daca are un colt rupt sau daca timbrul este jupuit”, explica Alexandrescu.
Muzeu cu timbre de 10 milioane de euro
La inceputul lunii octombrie a fost inaugurat in Capitala Muzeul National Filatelic, unde sunt expuse o parte din timbrele aflate in patrimoniul Postei Romane, in jur de 11 milioane de timbre) care valoreaza aproximativ 10 milioane de euro. ?Valoarea reala nu o stie nimeni pentru ca unele dintre ele sunt piese unicat care nu au fost vandute niciodata”, explica Pascanu. Aici se regasesc si timbre foarte valoroase – “Cap de Bour Moldova 1858″ de 27 parale si 54 parale, Coala din valoarea de 50 de bani Carol I cu barba – emisiunea defectuoasa din 1872, Coala de 10 bani Carol I cu barba – albastru 1871, Coala de 4 bani Carol I cu favoriti emisiunea 1868, exemplare unicate la nivel mondial. ?Marca de 50 de bani Carol I cu barba – emisiunea defectuoasa din 1872 costa in jur de 500.000 – 600.000 de euro. De asemenea, foarte valoroase sunt cliseele de otel cu care s-au tiparit prima si a doua emisiune Cap de Bour Moldova. Este un miracol ca s-au pastrat pana acum”.
diana.sava@zf.ro