Deprecierea nominala a leului in raport cu dolarul a reinceput, dupa o lunga perioada de stabilitate. In zece zile dolarul a castigat peste 200 de lei, apropiindu-se de maximul acestui an inregistrat in luna mai. Cresterea cursului va continua, asa cum a cerut si FMI.
Ritmul nu va fi spectaculos, cu salturi mari, pentru ca BNR nu vrea sa sperie piata, extrem de sensibila la astfel de schimbari de directie.
De la inceputul anului dolarul a crescut cu numai 6%.
“Cursul leu/dolar nu este fix” – este mesajul clar pe care il transmite banca centrala. Din cauza unei perceptii contrare a pietei BNR are acum o problema mare: bancile si firmele s-au expus prea mult pe valuta prin creditele acordate, respectiv cerute.
Daca s-ar aplica principiul cererii si al ofertei, fara interventii ale bancii centrale, cursul ar trebui sa nu fie de 33.000 lei/$, ci in jur de 27.000 lei/$, avand in vedere surplusul mare de valuta existent in piata. Dar in economia romaneasca nu se poate aplica aceasta regula pentru ca s-ar acumula presiuni foarte mari care ar da peste cap toate politicile economice incepand cu inflatia si terminad cu deficitul de cont curent.
Deoarece dolarul a stat pe loc timp de sapte luni de zile, creditul in valuta a devenit mult mai ieftin decat cel in lei, bancile intarziind sa reduca dobanzile la credite in moneda nationala.
In dolari dobanda este cuprinsa intre 6-12%. Daca rata leu/dolar este stabila, costul unui credit in dolari este net mai mic decat al unuia in lei, care depaseste 30%.
In primele opt luni ale anului ritmul de crestere a creditelor in valuta a fost de 33%, in timp ce al imprumuturilor in lei a fost de numai 12,5%. Numai un sfert din creditele de pe piata sunt in lei, restul fiind date efectiv in valuta sau plata fiind legata de cursul unei valute (euro/dolar). In joc este echivalentul a aproape trei miliarde de dolari pe imprumuturi in valuta. Per total, orice crestere de curs leu/dolar se traduce prin cheltuieli suplimentare de zeci de milioane de dolari pentru plata dobanzilor in contul firmelor care s-au imprumutat in valuta.
“Ar putea urma un dezastru pentru cei care s-au imprumutat nesabuit in dolari”, spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.
“Aparenta stabilitate a cursului in ultimele luni (n.r. cand a fluctuat in jurul cotei de 33.000 lei/$) a indus fara discutie un <efect linistitor> bancilor si celor care iau credite, care incep sa nu mai perceapa riscul valutar. BNR va lua fara discutie masuri pentru a diminua aceste perceptii. Trebuie sa transmitem semnale clare. Cursul de schimb nu este fix, se va mai modifica, iar cei care iau credite in valuta trebuie sa-si asume acest risc”, a declarat Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, cu ocazia Conferintei regionale “Finance&Investment for SouthEast Europe” organizata la Dubrovink, Croatia, de revista Euromoney.
Este tot mai clar ca banca centrala va aplica in perioada urmatoare o politica de depreciere a leului ceva mai accentuata tocmai pentru a tempera aceasta expunere prea mare a bancilor pe valuta.
“Ceea ce ne ingrijoreaza este faptul ca bancile acorda cu mai multa usurinta credite in valuta, relaxand chiar conditiile de acordare, avand surplusuri de valuta”, spune Lazea.
Banca Nationala are insomnii
Creditarea masiva in valuta a afectat politica monetara a Bancii Nationale, care are prea putine parghii de contracarare.
Chiar viceguvernatorul BNR, Mihai Bogza, aflat la Dubrovnik, afirma ca banca centrala nu mai poate sa aplice politica monetara asa cum ar trebui. “Practic politica BNR este relevanta doar pentru o treime din economie”, spune Bogza.
Pe de alta parte, aparitia unor fluctuatii mari ale cursului de schimb ar putea creea probleme in rambursarea acestor credite, mentioneaza viceguvernatorul.
Exista insa si aici o mare dilema pentru BNR: pana unde sa mearga cu deprecierea? Aceasta pentru ca in cazul in care ar fi prea mare, intr-un timp prea scurt, ar putea speria pe multi. Este deja cunoscut ca si in alte economii din zona care au mers pana la un moment dat pe o politica de curs flexibila s-au confruntat ulterior – atunci cand au vrut o depreciere mai mare – cu probleme, pentru ca impactul psihologic a fost destul de ridicat.
Desi nu a vehiculat o noua tinta pentru aprecierea leului in raport cu un cos format din dolar si euro pana la sfarsitul anului, economistul-sef al BNR nu exclude posibilitatea ca aceasta tinta sa fie revizuita. Pentru acest an initial se mergea pe o apreciere a leului fata de cos de 3-5%. “Aceasta tinta si modificarea ei depinde de cum merg productivitatea si salariile. Dupa planurile initiale ar trebui ca cresterea productivitatii sa fie cu 3-5 procente mai mare decat cresterea salariilor in acest an”, explica Valentin Lazea. Dupa cum arata datele la 8 luni, diferenta intre cresterile celor doi indicatori este de doar 2%.
Banca Nationala a avut ieri o interventie puternica pe piata valutara, cumparand, dupa estimarile dealerilor, aproape 30 milioane de dolari. Aceasta s-a vazut intr-o crestere a cursului leu/dolar cu 87 de unitati, pana la 33.500 de lei pentru un dolar.
Pe langa o politica de curs ceva mai dinamica in acest sfarsit de an, BNR a gandit, potrivit lui Bogza, si va si aplica incepand cu sfarsitul lui noiembrie o noua modificare a rezervelor minime obligatorii: cele in lei vor scadea, iar cele in valuta vor creste.
Fara sa mentioneze exact cu cat se va modifica nivelul rerzervei minime Bogza a spus ca “rezervele minime la lei vor scadea cu mai mult decat vor creste cele la valuta”.
In plus, pentru a mai diminua din surplusul de valuta din economie, Bogza spune ca BNR poarta discutii cu Ministerul Finantelor pentru a mai atrage si Finantele valuta din piata prin emiterea de titluri de stat si obligatiuni in valuta pe piata interna. Aceasta idee a fost vehiculta de ceva vreme, dar potrivit unor surse autorizate, Finantele nu ar fi de acord pentru ca pe de o parte obiectivul declarat este reducerea dobanzilor la lei si mai putin implicarea in politica valutara. Un alt argument folosit de Finante pentru a nu atrage valuta, este ca pe piata interna in acest moment ar prinde probabil scadente destul de scazute – poate pana la maximum 2 ani – si tinand cont ca Finantele se pot imprumunta pe pietele externe la scadente mult mai mari si cu costuri comparabile, nu ar fi rentabil.
Trecand peste expunerea prea mare pe valuta, viceguvernatorul BNR a mentionat ca in ultimele 12 luni creditul neguvernamental a crescut cu 28% in termeni reali. “Aceasta crestere ne bucura pentru ca astfel se poate vorbi de o crestere a gradului de intermediere bancar si deci implicit de o crestere a economiei”, spune Bogza. El sustine ca cele trei mari efecte negative pe care le-ar putea avea aceasta crestere a creditului neguvernamental – respectiv o crestere a inflatiei, un efect negativ asupra balantei de plati via importuri si o crestere a creditelor neperformante – sunt tinute sub control.