Mult discutata reformă a educației realizată în mandatul ministrului Daniel Funeriu, apreciată adesea pentru că a adus – prin “sfânta cameră de luat vederi” – corectitudine în sistem, nu face decât să scoată la iveală o serie de probleme cauzate de dezorganizarea socială în care se află România.
Cu trei milioane de români care lucrează în străinătate și care nu cotizează la sistemul public de pensii, cu aproape 100.000 de tineri care nu au nicio șansă să se angajeze dacă nu își caută programe de calificare și fără niciun program guvernamental care să susțină tinerii fără studii superioare, nu e de mirare că deficitele la pensii, sănătate și șomaj vor ajunge anul acesta la peste 14,2 miliarde de euro, echivalentul a 3,3 – 3,4% din PIB.Promovabilitatea la a II-a sesiune de bacalaureat a fost de 16,06%, raportat la numărul de candidați înscriși, numărul celor care au luat examenul fiind de 17.778, potrivit unor surse ministeriale citate de Mediafax.
În total, din peste 200.000 de absolvenți de liceu de anul acesta, peste 91.000 nu au reușit să promoveze examenul “maturității”, aceasta fiind cea mai slabă performanță a elevilor români din istorie.
Atunci când au desființat școlile profesionale și au decis că toată lumea poate să meargă la liceu, oficialii nu s-au gândit la efectele pe termen lung ale acestei măsuri și așa s-a ajuns în situația în care facultățile – în special cele private – au fost denumite “fabrici de diplome”, care scot anual câte 100.000 de licențiați. Aceștia nu au însă abilitățile necesare pieței muncii, de aceea angajatorii sunt nevoiți să investească în programe de training în care aceștia învață de multe ori ceea ce ar fi trebuit să știe din școală.
“Acesta este nivelul elevilor români. Sunt unii care pot și unii care nu pot, societatea nu are nevoie de absolvenți de facultate slab pregătiți pentru a avea creștere economică. O soluție pentru absolvenții declarați respinși la examenul de bacalaureat din acest an ar putea fi recalificarea în vederea dobândirii de abilități pentru o meserie, pentru că, din păcate, nu mai avem școli profesionale”, a spus Ion Ciucă, director al Direcției Strategii și Finanțare Instituțională din cadrul Ministerului Educației.
El este însă optimist și spune că în următorii ani în sistemul de învățământ se va găsi un echilibru și se va reduce oferta de programe de studii, ceea ce va genera existența unor universități private puternice.
“«Sfânta cameră de luat vederi» va duce la o creștere a exigențelor în învățământ și va îmbunătăți calitatea absolvenților”, mai spune Ciucă.
Creșterea numărului de absolvenți de studii superioare, care, cel puțin teoretic, ar fi trebuit să se transpună în dezvoltarea economiei, a avut impact și la nivelul pregătirii precare a profesorilor care au intrat în sistem în ultimii ani.
“Singura soluție pentru acești tineri este să învețe pentru la anul. S-a construit în societate ideea că se pot lua note bune și fără să înveți, prin flori și cafea cumpărate pentru profesori. Dacă vor avea nevoie de oameni calificați, angajatorii vor lua angajați din străinătate, uitați-vă la directorii de bănci și la directorii de direcții din bănci, la managerii de la Dacia Pitești sau de la Sibex”, a spus profesorul Vladimir Pasti, sociolog și politolog specializat în studierea evoluțiilor politice și sociale ale tranziției românești.
Sistemul de învățământ, pentru care statul cheltuie anual peste 2 miliarde de euro, a fost unul dintre cele mai “reformate” sisteme din ultimele decenii: peste 100 de modificări au fost aduse în 20 de ani la legile învățământului. Fiecare dintre cei 14 miniștri aflați la conducerea Ministerului Educației în cei 21 de ani de capitalism a avut o viziune “nouă” asupra sistemului și a modificat legi, susținând că principalul impact va fi îmbunătățirea pregătirii elevilor și a studenților.