Gellu Naum
în dialog cu Sanda Roșescu
Despre interior-exterior
Editura Paralela 45
Ediția a doua. Volumul cuprinde mai multe interviuri cu Gellu Naum, înregistrate la începutul anilor 70. „Initiate ca un joc – scriu editorii –, convorbirile au capatat treptat o tonalitate grava, pe masura ce poetul isi rememora experientele, a caror intensitate ramasese aproape intacta. Aceste intalniri reveleaza existenta unui poet aflat de partea cealalta, pe „malul albastru” (parafrazand doua dintre titlurile volumelor sale de poezii), intr-o dimensiune interioara care asculta de alte legi sau, mai degraba, care este in afara oricaror legi. Rămasă inedita pana astazi, aceasta carte dezvaluie sensibilitatea intima a unui poet de exceptie a carui viata s-a confundat cu un plan metafizic numai de el stiut.”
Florin Lăzărescu
Amorțire
Editura Polirom
Intr-un oras oarecare de provincie traieste un fotograf amator ipohondru, puțin peste patruzeci de ani. Absolvent de Litere, a fost, pe rând, distribuitor de oferte promotionale la un mall, gardian, profesor de limba engleză, iar cu banii strânsi s-a hotărât să-și deschida un anticariat. Dupa un an închide prăvălia. Aspiră la gloria literară, deși i se spune: „Nu te băga în rahatul ăsta cu scrisul. Literatura de azi e o industrie, frățioare, cu critici, editori, vânzători și cititori frigizi, cărora nu le mai atragi atenția decât dacă le dai cu parul în cap. O neguțătoreală jalnică.” Peripețiile eroului atins de alzheimer sunt prilejuri pentru șarje satirice.
Augustin Buzura
Opere complete
Recviem pentru nebuni și bestii
Editura RAO
Ediție definitivă îngrijită de Angela Martin. Prefață de Ion Simuț. Reeditare a romanului scris în urmă cu 14 ani, cartea cea mai bună a lui Buzura, la care, mărturisește autorul, ține enorm. „Recviem pentru nebuni și bestii” este, potrivit criticii literare, un text sumbru, încărcat de îndoieli, în care Buzura descrie ce mai rămâne dintr-o țară din Est, odată trecută de partea cea bună, scriitorul încercând să afle ce se întâmplă cu nebunii și cu bestiile dupa ce camerele de luat vederi ale televiziunilor si-au pierdut interesul pentru prăbușirea Zidului. Cum spune prefațatorul, este romanul ieșirii din totalitarism, „un roman de diagnoză psihologică și morală a unei societăți în tranziție”.
Andrew Nicoll
Dacă citești asta înseamnă că am murit
Editura Allfa
Traducere din limba engleză și note de Ioana Văcărescu. Colecția Strada Ficțiunii.
Acțiunea se petrece în Germania nazistă. Otto Witte, fost acrobat de circ, stă ascuns în rulota lui, sub o ploaie de obuze ale aliaților, așteptându-și sfârșitul. Dar, cum nu vrea să moară fără a lăsa o mărturie, se hotărăște să-și aștearnă în scris povestea vieții – o viață care numai banală nu se poate numi, căci Otto a fost nici mai mult, nici mai puțin decât regele Albaniei. Megalomanul Otto Witte, acest baron von Münchhausen al zilelor noastre, spune cu mult umor povestea cusută cu ață albă a încoronării sale. Aventurile se țin lanț, presărate la tot pasul cu reflecții despre timp, despre capriciile memoriei, despre arta mânuirii condeiului și a sceptrului și, nu în ultimul rând, despre… mustăți.
David Vann
Legenda unei sinucideri
Editura Litera
Traducere din limba engleză de Justina Bandol. O carte despre o sinucidere adevărată. Tatăl autorului s-a sinucis la patruzeci de ani, când David Vann avea 14 ani. Scriitorul încearcă să-i traseze traiectoria în viață, pentru a-l înțelege și a se împăca cu sine însuși. Cartea este alcătuită din șase povestiri, fiecare concentrată în jurul relației dintre tată și fiu. În nuvela centrală, tatăl și fiul se izolează de restul lumii într-un uitat ținut din Alaska, unde ar trebui să se regăsească unul pe celălalt și să devină mai uniți. Însă, odată cu venirea iernii, gestul pare sinucigaș pentru amândoi, pentru tatăl vulnerabil și pentru fiul care nu este decât un puști de treisprezece ani. Cartea a primit Premiul Medicis Etranger în 2010, Premi Llibreter în Spania, în 2011, California Book Award în 2008 și Grace Paley Prize în 2007.
Clelia Ifrim
Cui aparține ziua de ieri?
Reflection Publishing LLC
O proză ca o acuarelă japoneză, o povestire străbătută de magic. „Clelia Ifrim – scrie Andrei Zanca – reinvie cu har si seductie povestirea, limpezimea, concizia si farmecul ei. Ea infiripa o tesatura in care se impletesc echilibrat rasfrangeri de realitate, intrerupte de dialoguri firesti, laconice, ce presupun insa fine sondari launtrice, traversate de un fir poetic ca „un suspin de inger”.Toate se intretes armonios inspre un final ce-si clameaza recurenta lecturii, „ora de seara, cand Dumnezeu coboara in lume sa-si caute copiii pierduti””. O revelatie si, prin urmare, certitudinea absoluta a unei lecturi incitante si savuroase in orele fertile ale insingurarii.”