Sistemul bancar din România este cel mai afectat din regiune la capitolul credite neperformante după Ucraina, banca centrală a Austriei prezentând o situație comparativă pe țări în care piața românească iese în evidență cu o rată a neperformantelor prezentată a fi la aproape 33% din totalul creditelor.
Imaginea este însă distorsionată de diferențele metodologice după care sunt contabilizate creditele neperformante în fiecare țară inclusă în această comparație.
De altfel, Banca Austriei are o notă de subsol în care menționează că datele nu sunt comparabile între țări, însă în comentariul aferent graficului remarcă totuși că România a înregistrat în perioada cuprinsă între jumătatea lui 2010 și jumătatea lui 2011 cea mai mare creștere a ponderii creditelor neperformante, de 6,4 puncte procentuale, pornind de la un nivel deja ridicat. În Ungaria, creditele neperformante au urcat în perioada respectivă cu numai 2,8 puncte procentuale.
Însăși folosirea sintagmei “credite neperformante” naște însă confuzii: când spune “credite neperformante” Banca Austriei se referă la toate creditele cu restanțe mai mari de 30 de zile, incluzând deci și așa-numitele credite substandard, în timp ce în România BNR înțelege prin credite neperformante împrumuturile cu restanțe de peste 90 de zile, publicând o rată a acestora de 14,4% la sfârșitul lunii octombrie, adică la jumătate din nivelul invocat de Banca Austriei. Într-o definiție mai veche, BNR se referea și la creditele îndoielnice, ponderea cumulată a neperformantelor ajungând astfel la 23,5% la sfârșitul lui octombrie.
Pe de altă parte, Banca Austriei preia datele din statisticile BNR care se bazează încă pe standardele românești de contabilitate Ð mult mai pretențioase cu constituirile de provizioane, în timp ce datele privind alte piețe din regiune se bazează pe standardele internaționale de raportare, rezultând o imagine mai bună. Iată așadar încă un motiv care ar fi justificat adoptarea mai rapidă a IFRS în sistemul bancar din România, pentru că menținerea sistemului RAS pune băncile locale într-o lumină defavorabilă atunci când sunt comparate cu jucătorii de pe alte piețe din regiune.
Cine citește raportul băncii centrale a Austriei rămâne cu ideea că aproape o treime din creditele date de bănci în România sunt neperformante, în timp ce în Ungaria Ð unde băncile se confruntă cu pierderi majore Ð ponderea indicată este de sub 12%, iar în Cehia abia ajunge la 6,6%.
Implicit poate rezulta o percepție de risc de-a dreptul îngrijorătoare privind situația sectorului bancar românesc, în contrast cu mesajele BNR care spune că băncile sunt solide. O asemenea imagine plasează România într-o poziție dezavantajoasă în contextul în care țările din regiune concurează pentru a convinge băncile din zona euro să mențină finanțările.
De altfel, Banca Austriei le-a cerut principalelor bănci pe care le supreveghează ca de anul acesta să limiteze acordarea de credite noi în regiune în funcție de capacitatea filialelor locale de a atrage finanțări.