Banca de investitii Morgan Stanley a lansat un atac dur asupra normelor Pactului de Stabilitate si Crestere, reguli care sustin politica economica din zona euro, relateaza Euobserver.
Cea mai recenta remarca a reprezentantilor bancii preciza: “Cadrul fiscal al Europei este o povara pentru mersul economiei”.
“Atat dezbaterea publica dintre bancherii centrali si politicienii europeni asupra reformarii Pactului de Stabilitate si Crestere, cat si dezvaluirea deficiturilor bugetare reale ale Greciei, indica faptul ca, in tarile Uniunii, cadrul fiscal nu este suficient de bine pus la punct”, au declarat cei de la Morgan Stanley.
Anumite banci centrale, in special banca centrala a Germaniei, Bundesbank, s-au grabit sa critice propunerea comisiei de a reforma Pactul de Stabilitate, cand aceasta intentie a fost facuta publica. Banca Centrala Europeana (BCE) a facut presiuni pentru ca Tratatul sa ramana neschimbat, si ca implementarea normelor sa se imbunatateasca.
Dezvaluirea de saptamana trecuta a deficitelor reale ale Greciei, care erau mult mai ingrijoratoare decat cele declarate oficial, a fost calificata de catre cei de la Morgan Stanley drept o “tragedie greceasca”.
“Toate acestea subliniaza faptul ca nu exista o politica fiscala credibila care sa poata impiedica statele sa contabilizeze deficite excesive in UME (Uniunea Monetara si Economica)”, concluzioneaza raportul.
Autorul acestui comentariu, analistul Joachim Fels scrie: “raman la parerea ca vechiul pact este deja mort si ingropat, iar un altul mai credibil pur si simplu nu se intrezareste la orizont”.
Acest avertisment a fost lansat in contextul in care comisarul pe probleme economice si monetare al UE, Joaquin Almunia, se pregateste sa puna in practica ideile proprii in legatura cu reformarea Pactului.
Almunia va tine la Bruxeles un discurs intitulat, “Cum sa intarim guvenarea economica”, in cadrul unui seminar denumit: “UME dupa cinci ani”
Comisia Europeana a propus in luna septembrie sa fie acordat un timp mai indelungat tarilor ale caror deficite depasesc trei procente din PIB, pentru a readuce datoria in limitele reglementate. De asemenea, autoritatea de la Bruxeles a sugerat ca situatia economica particulara a acestor state sa fie luata mai mult in considerare.