Banca Mondială are programată pentru mâine întrunirea boardului în care va discuta acordarea liniei de credit de 1 mld. euro pentru România, a declarat pentru ZF Ștefan Nanu, reprezentantul României la instituția financiară internațională.

Linia de credit de 1 mld. euro ar reprezenta o plasă de siguranță suplimentară pentru Ministerul Finanțelor în cazul în care tensiunile de pe piețele financiare se vor accentua.

De la începutul anului Finanțele au realizat două ieșiri pe piețele externe, împrumutând 2,25 mld. dolari de pe Wall-Street. În plus, Trezoreria s-a grăbit să atragă și cât mai multe resurse de pe piața internă, sumele împrumutate ajungând în prima săptămână din iunie la aproximativ 35 mld. lei (8 mld. euro). Rezerva din conturile Trezoreriei statului se ridica în luna mai la 5 mld. euro și 7 mld. lei. Această rezervă este foarte utilă în situația tensionată existentă.

Dup aprobarea din board-ul Băncii Mondiale, dacă România va dori să tragă suma de 1 mld. euro integral sau parțial, vor exista două precondiții: să existe un cadru macroeconomic corespun­zător, iar măsurile de reformă trebuie să fie în linie cu ceea ce s-a agreat cu BM. În acest scop, banca va evalua în mod regulat respectarea măsurilor stabilite cu autoritățile române.

Noul acord vine după ce în primăvara anului 2011 autoritățile de la București au decis să prelungească înțelegerea cu FMI și Comisia Europeană încheiată în 2009, parafând acorduri preventive (fără a mai recurge la tragerea sumelor de bani). Aceste acorduri expiră în primăvara anului viitor. În caz de necesitate, Finanțele pot să acceseze pentru buget cele 1,4 mld. euro puse la dispoziție de Comisia Europeană, disponibile până în primăvara lui 2013.

De la BM, România va avea posibilitatea să tragă banii oricând, pe o perioadă de trei ani, la costuri mai mici decât cele din piață dacă va îndeplini condițiile agreate.

La momentul intrării în noul acord cu Banca Mondială, România va trebui să plătească un comision de 0,25% (front-end fee), pe care Banca Mondială îl percepe la orice împrumut. La acesta se adaugă un cost de 0,5% (stand-by fee) aplicat la suma netrasă din împrumut (acest cost se plătește până la momentul tragerii).

România își creează practic, prin acest instrument de la BM, o alternativă de finanțare, fără să aibă ca scop în sine tragerea banilor. Opțiunea de împrumut poate fi exercitată oricând pe perioada de timp pentru care este disponibilă și care coincide cu perioada programului de reforme agreate.

În condițiile în care CDS-ul României a sărit din nou spre 500 de puncte de bază (5%), dacă s-ar împrumuta din piață Finanțele ar plăti un cost suplimentar peste costul la care ar putea să ia banii de la Banca Mondială. În luna februarie Ministerul Finanțelor s-a împrumutat la un cupon de 6,75% și un randament de 6,45%, în urma redeschiderii emisiunii de obligațiuni în dolari lansată în SUA la începutul anului. Atunci CDS-ul României era în jur de 300 bps.

Împrumutul are atașat un pachet de reforme în trei sectoare – energie, finanțe publice și sănătate. Și în cadrul pachetului de finanțare externă agreat anterior de autoritățile române, în primăvara anului 2009, cu FMI, CE și BM, cele trei împrumuturi de la Banca Mondială, în valoare totală de 1 mld. euro, au fost ata­șa­te unui pachet de reforme în domeniul sectorului public, inclusiv educație și sănătate, reforme în domeniul pensiilor și protec­ției sociale și în sectorul financiar. Banca Mondială a avut, în principal, rolul de a acorda asistență tehnică.