Consiliul de Politica Monetara al bancii centrale a Ungariei a decis la inceputul acestei saptamani sa reduca rata de dobanda de referinta cu 0,25%, pana la 12%.
Majoritatea analistilor se asteptau la aceasta decizie si nu exludeau o diminuare cu pana la un punct procentual a dobanzii, insa au existat si unii care se asteptau la mentinerea dobanzii la acelasi nivel, dupa reducerea surprinzatoare, cu 0,25%, operata pe 22 martie.
Reducerea dobanzii a fost posibila in conditiile in care riscurile care “pandesc” economia Ungariei s-au diminuat, reducand prima de risc asociata activelor, potrivit declaratiei lui Zsigmond Jarai, presedintele bancii centrale. Decizia de luni reprezinta o confirmare a redresarii economiei, dupa dificultatile de anul trecut.
“Indicatorii macroeconomici si factorii de risc au evoluat conform asteptarilor noastre, astfel ca diminuarea dobanzii nu pune in pericol tinta de inflatie, de 4%, stabilita pentru decembrie 2005”, au declarat surse din cadrul bancii.
Jarai a insistat asupra faptului ca “redresarea economica este fragila, Consiliul de Politica Monetara considerand ca reducerea dobanzilor trebuie realizata treptat si cu precautie”.
Zsigmond Jarai a declarat in repetate randuri ca banca centrala nu a stabilit o tinta de curs de schimb si a afirmat ca poate fi atinsa mai usor o inflatie de 4% daca se mentine cursul valutar sub 250 forinti/euro.
Ritmul de crestere economica s-a accentuat, guvernul anticipand un avans al Produsului Intern Brut de 3,5% pentru acest an, fata de cresterea de 2,9% de anul trecut. In caelasi timp, rata somajului se afla la un nivel destul de scazut, 6%, iar situatia balantei comerciale se imbunatateste. La sfarsitul lui 2003, deficitul public a atins un nivel de 5,8% din PIB, peste estimarile initiale, ceea ce a dus la destituirea ministrului de finante, Csaba Laszlo. Anul trecut, economia Ungariei s-a confruntat si cu un atac speculativ asupra monedei nationale. Forintul s-a depreciat rapid, pierzand din ianuarie pana la sfarsitul anului aproape 10% din valoare fata de euro.
Noul an pare sa fi inceput fara nori negri la orizont, Ungaria pregatindu-se sa adere la Uniunea Europeana in mai putin de o luna si sa adopte moneda europeana inainte de sfarsitul deceniului.
Noul ministru de finante, Tibor Draskovics, a anuntat ca in acest an vor fi diminuate cheltuielile publice cu 155 miliarde de forinti (612 milioane de euro) si sa aduca deficitul sub 4,6% din PIB. Jarai crede insa ca acest obiectiv va fi “foarte greu de atins”.
Pentru a adopta moneda euro, o tara candidata trebuie sa-si limiteze deficitul public la 3% din PIB pentru cel putin doi ani, in cadrul mecanismului cursului de schimb ERM2.
Desi administratia Partidului Socialist Liberal al premierului Peter Medgyessy intentiona initial sa adopte moneda euro in anul 2008, saptamana trecuta Draskovics si Jarai au afirmat ca 2009 sau 2010 reprezinta tinte mai realiste. Presedintele bancii Ungariei spune ca nu exista destula sustinere politica, economica, si nici din partea populatiei pentru adoptarea euro in 2008.
In ceea ce priveste rata inflatiei pentru urmatoarele luni, Jarai a declarat ca indicele preturilor de consum ar putea atinge un nivel maxim de 7,5-8% in aprilie sau mai, pentru ca in a doua jumatate a anului sa se diminueze. O aprecie de 3-4% a forintului ar putea duce la diminuarea inflatiei pe 2005 cu 0,2-0,4 puncte procentuale, fara a avea insa vreun efect asupra inflatiei din acest an.
Agentia de privatizare isi face planurile
Consiliul de administratie al agentiei ungare de privatizare, APV, a aprobat planul de activitate pe anul 2004, potrivit cotidianului Magyar Nemzet. Planul are in vedere vanzarea a 25% din actiunile producatorului de medicamente Richter, pentru 80 miliarde de forinti (390 milioane de dolari). Avand in vedere pretul de inchidere inregistrat luni la bursa, pachetul valora peste 507 milioane de dolari. Veniturile din vanzarea ultimelor actiuni ale companiei petroliere Mol aflate in proprietatea statului vor fi obtinute si inregistrate, cel putin partial, in 2005, din cauza amanarii tranzactiei pentru luna decembrie a anului trecut. Statul va obtine 70 miliarde de forinti (341 milioane de dolari) pentru pachetul de 12,6% din actiunile Mol. In total, APV va incasa in acest an 334,9 miliarde de forinti (1,63 miliarde de dolari), din care privatizarile vor genera venituri de 230 miliarde de forinti (1,2 miliarde de dolari). Cele doua principii care vor guverna vanzarile din acest an sunt maximizarea veniturilor si minimizarea garantiilor de stat legate de privatizari, mai noteaza cotidianul.
anca.stoicescu@zf.ro