Si In banci, si in companiile romanesti exista o problema cu resursa umana insuficient de bine pregatita si care nu este capabila sa faca fata cerintelor actuale de pe piata, afirma Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI.

El explica astfel inmultirea cazurilor in care firme din diverse sectoare ajung la insolventa dupa esecul discutiilor cu bancile.

“Bancile nu s-au restructurat complet, au si ele problemele lor, insa atat in sistemul bancar, cat si in companii exista o lipsa de resursa umana bine calificata si capabila sa faca fata cerintelor actuale. Pe de alta parte, companiile romanesti invata greu ca banul a devenit rar si greu de atras si probabil ca prelungirea acestui proces va duce si la disparitii de pe piata.”

In acelasi timp, ii acuza pe bancheri ca in anii trecuti erau orientati spre gasirea de proiecte usoare, finantate cu “bani obtinuti usor”. “Bancile dadeau cu mare usurinta bani pentru malluri, investitiile pentru productie se finantau mai greu. Acum se vede cat de volatile sunt aceste proiecte imobiliare.”

In acest context, Tanasescu anticipeaza ca pierderile s-ar putea adanci anul acesta in cazul bancilor mari pentru ca reforma sistemului bancar nu este completa, si ca atare prudenta in acordarea de noi credite este justificata. “Piata bancara trebuie sa treaca printr-o schimbare radicala si inca este in mare suferinta. Este cazul ca si companiile care au nevoie de credit sa aiba alta abordare pentru a fi eligibile si sa se adapteze.”

Fostul ministru de finante sustine ca bancile nu au o atitudine diferita fata de companiile cu capital romanesc in comparatie cu cele straine. “Abordarea bancherului depinde de tipul de guvernanta care opereaza intr-o companie. Atat timp cat exista diferente intre managerii locali si aptitudinile manageriale dezvoltate in companii straine, vor exista si diferente de sansa pentru supravietuire intr-o perioada grea ca aceasta.”

Dincolo de relatia directa dintre banci si companii, el crede ca statul trebuie sa aiba un rol proactiv si sa foloseasca instrumentele de care dispune – fondul de garantare, fondul de contragarantare a creditelor – pentru a sprijini firmele care au nevoie de finantare.

“Trebuie create impreuna cu bancile mecanisme prin care sprijinul statului sa fie orientat spre companii care chiar pot iesi cu bine din criza.”

Cat priveste investitiile statului, el crede ca solutia in acest moment este trierea proiectelor deja incepute, dupa criterii foarte clar stabilite, astfel incat santierele sa fie finalizate in functie de prioritati, fiind clar ca nu se mai poate merge cu toate in paralel.

De asemenea, accelerarea privatizarilor ar putea aduce resurse suplimentare la buget. “Problema este ca banii astfel obtinuti sa fie bine chivernisiti.”

In privinta discutiilor privind salariile din companiile de stat, Tanasescu reaminteste ca scrisoarea de intentie nu cuprinde prevederi in acest sens.

“Reducerea salariilor si in companiile de stat este o masura care poate fi asumata independent de catre Guvern. Depinde daca privim problema din punct de vedere moral sau legal. Cred ca trebuie luate decizii caz cu caz, in functie de existenta sau nu a unui program de restructurare intr-o anumita companie, daca are pierderi sau nu, daca primeste subventii si cum anume le cheltuieste.”

Reprezentantul Romaniei la FMI sustine ca reducerea cheltuielilor cu salariile si pensiile este cea mai buna solutie. “Fara o operatie de genul acesta, am prelungi dereglarile din sistem.” El crede ca Fondul va continua sa sprijine autoritatile in aplicarea masurilor discutate. “Odata ce FMI, Comisia Europeana si Banca Mondiala au convenit cu Guvernul asupra acestui pachet, exista si responsabilitatea partilor de a merge mai departe.”