Discuțiile privind riscul ca băncile din zona euro să taie finanțările către Europa Centrală și de Est, și către România în particular, ar putea fi tranșate luna viitoare, când se așteaptă conturarea așa-numitei “Inițiative de la Viena” cu varianta 2.0.
Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat recent că a doua “Inițiativă de la Viena” ar putea să aibă caracter obligatoriu, spre deosebire de prima, care era de tipul “gentlemen’s agreement”, și să fie multilaterală, adică să fie centrată pe grupuri bancare, nu pe țări individuale.
“După mine, se va contura un angajament nu centrat pe țări gazdă, ci multilateral, pe grupuri bancare. Dacă este management multilateral, se nivelează terenul de joc. Evitarea dezintermedierii prea rapide și dezordonate este de natură să avantajeze și băncile, și economiile. Cred că rolul principal ar trebui să și-l asume instituțiile europene. Este posibilă implicarea Ecofin.”
În luna ianuarie 2012 autoritățile naționale, instituțiile UE și instituțiile financiare internaționale, precum FMI, Banca Mondială sau BERD, au convenit să încerce să încheie o a doua Inițiativă de la Viena, modelată în linii mari pe cea din 2009.
Inițiativa a venit ca un ecou la setul de îndrumări publicat la sfârșitul anului trecut de banca centrală a Austriei pentru băncile cu afaceri internaționale semnificative, precum Erste, Raiffeisen sau UniCredit Bank Austria, prin care le solicită să-și limiteze expunerea pe piețele din regiune și să se asigure că viitoarea creditare efectuată de subsidiarele din fiecare țară nu va depăși 110% din depozite și finanțarea locală.
Decizia băncii centrale a Austriei a apărut într-un context în care subsidiarele băncilor europene în Europa de Est s-au bazat în mare măsură pe liniile de credit de la grupurile-mamă pentru a finanța creditarea, fapt demonstrat de raportul ridicat dintre credite și depozite din mai multe țări.
Principalele bănci austriece prezente în România au susținut recent că în 2011 nu și-au redus expunerile locale, iar Erste Bank și Raiffeisen Bank l-au asigurat direct pe președintele Traian Băsescu în privința angajamentului față de piața românească.
Société Générale, banca-mamă a BRD, a păstrat limitele de finanțare pentru subsidiara din România, iar expunerea totală a grupului francez pe piața locală depășește 3 miliarde de euro, potrivit lui Claudiu Cercel, directorul general adjunct al BRD, citat de Mediafax. Discuția privind expunerile pe regiune a stârnit și continuă să stârnească emoții.
Noul prag minim de adecvare a capitalului cerut băncilor europene, de 9%, ar trebui să fie atins până la data de 30 iunie 2012, după cum a solicitat Autoritatea Bancară Europeană (EBA). Măsura ar presupune majorarea capitalului băncilor europene cu o sumă cumulată de 115 miliarde de euro, după cum a solicitat EBA toamna trecută. Ulterior, randamentele obligațiunilor suverane ale țărilor periferice din zona euro au scăzut majorând valoarea portofoliilor băncilor, astfel încât necesarul de capital a scăzut.
Majoritatea analiștilor străini sunt de acord că băncile din zona euro nu vor putea îndeplini noile cerințe de capital decât prin restrângeri ale bilanțurilor, diminuări ale expunerilor urmând să fie operate cu precădere pe piețele care au un grad ridicat de risc și, ca atare, reclamă un necesar de capital suplimentar.
Popa apreciază că noua înțelegere nu va fi de tipul “gentlemen’s agreement” – ce presupune o conformare voluntară, ci va fi de tipul “biding agreement”, obiectivele urmând să fie obligatorii pentru bănci.