Din lipsă de clienți noi cărora să le vândă credite, bancherii încep să privească cu mai multă atenție și spre cei care au avut probleme în trecut la rambursare, astfel că statutul de “restanțier” nu mai înseamnă automat șanse zero pentru obținerea unui credit nou.
“Urmărim fără îndoială comportamentul de plată al clientului și decizia de acordare a creditului este luată în funcție de acest indicator. Numărul de zile de întârziere, frecvența acestora, precum și caracterul poate accidental al acestor întârzieri sunt indicatori care concură la luarea unei decizii”, a precizat Adrian Jantea, director de promovare și distribuție în cadrul BRD. El nu a precizat însă care sunt pragurile avute în vedere.
Perioada de întârziere și suma restantă acceptate variază de la o bancă la alta, dar în general numai clienții care au avut restanțe de nu mai câțiva zeci de lei au șanse să obțină un împrumut nou, potrivit datelor furnizate de bănci la solicitarea ZF. Mai multe bănci au preferat să nu răspundă solicitării.
BCR, cea mai mare bancă locală după activele deținute, admite că ia în vizor și clienții care au avut întârzieri la plată. Reprezentanții băncii spun că solicitarea de credit poate fi acceptată dacă potențialul client nu a înregistrat pe parcursul ultimului an restanțe mai mari de 100 de lei, iar întârzierea față de scadență nu a depășit 60 de zile.
De cele mai multe ori însă bancherii încearcă să treacă sub tăcere condițiile în care clienții care au avut probleme cu rambursarea creditelor în trecut se pot împrumuta din nou, riscul fiind ca aceștia să privească cu mai multă degajare plata ratelor.
Grecii de la Bancpost sunt mai stricți în
ceea ce privește analiza comportamentului de plată al
solicitanților de credite și acceptă numai cererile celor care nu
au avut întârzieri mai mari de 30 de zile, iar sumele neachitate la
timp nu au depășit 50 de lei. O altă condiție este ca aceste
întârzieri să nu aibă un caracter repetitiv, au mai spus
reprezentanții Bancpost.
“În funcție de profilul de risc al clientului, plafoanele privind sumele restante și perioada de întârziere pot varia chiar și în cadrul aceleiași bănci”, spune Anca Bidian, CEO al brokerului de credite Kiwi Finance.
Banca de stat CEC Bank nu a precizat limitele privind restanțele vechi ale clienților, condiția impusă solicitanților de credite fiind aceea de a nu înregistra obligații neachitate față de bancă sau față de alte instituții de credit în momentul depunerii cererii de credit.
Turcii de la Garanti spun că pe lângă criteriile eliminatorii în funcție de numărul de zile de întârziere și suma restantă aplicate cererilor de credite, banca ia în calcul și tipul produsului de credit la care s-au înregistrat întârzieri la plată.
Reprezentanții Garanti nu au oferit însă detalii despre plafoanele privind sumele neachitate și serviciul datoriei.
Totodată, bancherii încearcă să facă o diferențiere mai clară între clienții de bună-credință care au întârziat accidental cu plata unei rate și cei care au renunțat din proprie inițiativă la plata ratelor.
Relaxarea condițiilor de creditare vine în condițiile în care numărul de restanțieri a crescut puternic în ultimii doi ani, ajungând la aproape 730.000 de persoane la sfârșitul lui februarie comparativ cu 400.000 de restanțieri în septembrie 2008, înainte ca criza financiară globală să-și facă resimțite efectele la nivel global.
Clienții individuali aveau restanțe de 5,9 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro) în luna februarie, în creștere cu 73% față de aceeași perioadă din 2010.
Totodată, pentru a-și mări baza de clienți eligibili, bancherii au scăzut la trei luni perioada minimă în care solicitantul trebuie să fie angajat la actualul loc de muncă, față de șase luni sau chiar un an în trecut. Majoritatea băncilor spun că nu aplică restricții de creditare solicitanților angajați în anumite sectoare de activitate, afectate mai puternic de criza economică.