Unele dintre cele mai mari bănci europene se baricadează în așteptarea unor noi șocuri generate de criza datoriilor, cel mai negru scenariu fiind ieșirea unuia sau mai multor state din zona euro. Pe măsură ce criza ia amploare, chiar și băncile centrale se pregătesc pentru modificări în structura uniunii monetare, scenariu care în urmă cu doar câteva săptămâni părea improbabil. Măsurile defensive ale băncilor au potențialul de a presa și mai mult economiile cu probleme prin reducerea creditării deja limitate, scrie The Wall Street Journal.
Unele dintre marile bănci au limitat creditarea companiilor din
țări precum Italia și Spania, văzute de investitori ca următoarele
victime ale crizei. Alte bănci preferă să păstreze mai mulți bani
la BCE sau să apeleze mai des la CDS-uri (credit default swaps)
pentru a se asigura împotriva pierderilor pe care le-ar aduce
portofoliile de obligațiuni emise de țările cu grad ridicat de
risc. Totodată, băncile devin mai prudente în a-și împrumuta bani
una alteia chiar și pe termen scurt, atitudine care a contribuit la
instalarea crizei financiare globale în 2008-2009 și adâncirea
recesiunii economice în mai multe țări.
Țin mai mulți bani la BCE
Depozitele făcute prin facilitatea de depozitare overnight a BCE au sărit de la 65,7 miliarde de euro luni la 90,5 miliarde de euro marți. Mărimea acestor depozite este un indicator al temerilor băncilor de a se împrumuta una pe alta, dar și al intensității unei crize financiare.
Măsurile luate de bănci reflectă îngrijorările că liderilor politici le lipsește voința de a rezolva problemele Europei. Dacă la început cele mai mari temeri priveau posibilitatea ca Grecia să intre în default, scenariu în prezent acceptat și de liderii politici, acum îngrijorările au în vedere șansele mari ca Grecia sau alt stat din zona euro să renunțe la euro pentru a-și consolida finanțele și economia. Plecarea unei țări din zona euro ar putea expune băncile cu operațiuni mari în acel stat la riscul devalorizării rapide a monedei locale și la alte pericole.
Nervozitatea piețelor și a băncilor s-a accentuat recent după ce
agenția de evaluare financiară Moody’s a retrogradat în categoria
junk ratingul datoriilor Irlandei, considerând că statul va avea
nevoie de un al doilea program de salvare după primirea anul trecut
a unui pachet de finanțare externă de 67,5 miliarde de euro. De
obicei, după reducerea calificativului suveran urmează și scăderea
ratingului băncilor acelui stat.
Se extinde către greii Europei
Criza datoriilor bântuie Europa de aproape un an și jumătate, dar pare că a intrat într-o fază mai periculoasă în această săptămână, după un nou eșec al oficialilor zonei euro de a găsi soluții clare pentru problemele Greciei. În plus, neînțelegerile din guvernul de la Roma au adus în vizorul investitorilor problemele Italiei, stat depășit ca grad de îndatorare în zona euro doar de Grecia. Prin contaminare, în colimatorul piețelor a intrat și Spania.
Ca și în Grecia, băncile italiene sunt creditori importanți ai statului. Această situație, în parte, a contribuit la menținerea randamentelor obligațiunilor italiene la niveluri reduse. Dar dacă băncile consideră că dețin prea multe datorii suverane, ar putea înceta să mai cumpere obligațiuni, ceea ce va complica accesul statului la finanțare.
O detensionare a situației vine tot de la Moody’s, care apreciază că profilul scadențelor datoriilor italiene acționează ca un amortizor împotriva creșterii costurilor de finanțare. Anunțul vine la o zi după ce randamentele obligațiunilor italiene la zece ani au sărit de 6% pentru prima dată după 1997. Maturitatea medie a datoriilor Italiei era de șapte ani în iunie.
UE vrea să spargă monopolul agențiilor de rating americane
La o săptămână după ce a redus ratingul Portugaliei, Moody’s a coborât cu o treaptă calificativul datoriilor Irlandei, de la “Baa3” la “Ba1”, în categoria “junk” (speculativă), cu perspectivă negativă, avertizând că statul va avea nevoie de un nou pachet de bailout din partea instituțiilor financiare internaționale. Acțiunea umează unei săptămâni în care agențiile de rating au contribuit la forțarea oficialilor europeni să-și schimbe planurile de acțiune referitoare la criza Greciei, scrie The Guardian. Comisarul european pentru piața internă Michel Barnier a amenințat agențiile de rating că va înăspri din toamnă regulile care le guvernează activitatea. Agențiile ar putea fi astfel obligate să publice analizele pe baza cărora modifică ratingul unui stat. La rândul ei, Viviane Reding, comisarul pentru justiție, a declarat că “monopolul” agențiilor ar trebui spart deoarece acestea încearcă să influențeze soarta Europei și a euro.
FMI cere Italiei austeritate
Fondul Monetar Internațional a cerut Italiei să asigure “o implementare hotărâtă” a reducerilor de cheltuieli pentru a diminua datoriile statului, scrie BBC News. Ministrul italian de finanțe Giulio Tremonti propune reduceri de cheltuieli bugetare de 48 de miliarde de euro în trei ani și intenționează să coboare deficitul bugetar la zero până în 2014, de la 3,9% din PIB în acest an. FMI apreciază că guvernul de la Roma este prea optimist în legătură cu creșterea economică și că trebuie să facă mai mult pentru a stimula avansul economiei, iar planurilor de reformă fiscală le lipsesc detaliile. “Doar o creștere economică susținută poate reduce povara datoriei publice”, menționează FMI. Instituția financiară internațională estimează că economia italiană va încetini de la 1,3% în 2010 la 1% anul acesta.
Politicienii trebuie să vină cu soluții clare până nu este prea târziu
Criza datoriilor din Europa a intrat într-o nouă fază, iar resposabilii politici trebuie să găsească răspunsuri “clare” pentru a opri contaminarea care amenință zona euro, a declarat viitorul președinte al BCE Mario Draghi, citat de Bloomberg. Guvernele europene nu mai pot miza pe faptul că pot avea costuri de finanțare comparabile cu cele ale Germaniei doar pentru motivul că fac parte din zona euro, a spus Draghi.
“Solvabilitatea statelor nu mai este un lucru dat, ci ceva câștigat cu o creștere economică mare și sustenabilă, ceea ce este posibil doar prin punerea în ordine a bugetului. Azi, costul creditului reflectă această nouă realitate”, a adăugat el. Separat, ministrul de finanțe al Marii Britanii George Osborne a făcut apel la omologii săi din Europa să elaboreze planuri concrete pentru a depăși criza datoriilor suverane din zona euro, avertizând că economiile lumii, inclusiv cea britanică, nu sunt imune la turbulențele recente de pe piețe.