Clienții rău-platnici dau mai multe dureri de cap bancherilor decât instituțiilor financiare nebancare (IFN), în condițiile în care restanțele la creditele acordate de bănci au sărit cu 57% în primele cinci luni din 2010 față de o creștere cu 7,8% în cazul IFN-urilor, arată datele BNR.
În plus, companiile de credite de consum se așteaptă ca măsurile de austeritate anunțate de autorități să aibă un impact limitat asupra comportamentului de plată al clienților, în timp ce bancherii prognozează că mai mult de un sfert din clienți ar putea fi afectați de reducerea cu 25% a salariilor în sectorul public și spun că se vor confrunta cu un nou val de neperformanțe și de restructurări.
“Riscul de credit a rămas ridicat și nu ne așteptăm să scadă mai devreme de anul viitor. Totuși, cei mai fragili clienți au avut deja probleme și au intrat în categoria restanțierilor, iar cei care au rămas acum au o calitate mai ridicată, astfel că impactul măsurilor de austeritate asupra restanțelor va fi limitat”, consideră Gilles Zeitoun, directorul executiv al Cetelem, cea mai mare companie de credite de consum de pe piața locală.
La sfârșitul lui mai, sumele restante înregistrate în contul împrumuturilor acordate de bănci ajungeau la 12,3 miliarde de lei (3 mld. euro), reprezentând circa 5,4% din soldul total. Clienții IFN-urilor aveau în același timp restanțe de
1,4 miliarde de lei (340 mil. euro), ponderea acestora în total împrumuturi fiind de 6,5%. Totuși, ponderea restanțelor contabilizate de IFN-uri s-au menținut din ianuarie încoace în intervalul 6-6,5%, în timp ce la bănci ponderea sumelor neplătite la timp a crescut în același interval cu 1,5 puncte procentuale.
Bancherii se așteptau la începutul anului, când lucrurile în economie păreau să se îndrepte într-o direcție bună, ca vârful restanțelor să fie atins la sfârșitul trimestrului doi, dar în prezent perspectivele s-au înrăutățit și este așteptată o scădere a presiunii pe portofoliile de credit începând abia de anul viitor.
“Este evident că în situația actuală creditele neperformante vor continua să crească și acest lucru va complica și mai mult situația pentru bănci”, comentează bancherul de investiții Matei Păun.
Portofoliile de credite ale băncilor s-au deteriorat treptat de la sfârșitul lui 2008 încoace, din cauza creșterii accelerate a șomajului, a reducerii venitului disponibil al populației și a vânzărilor în scădere ale companiilor. Totodată, o presiune suplimentară a venit din deprecirea cursului de schimb la începutul lui 2009.
Doar în ultimul an restanțele la creditele acordate de bănci s-au dublat de la
5,7 miliarde de lei la peste 12 miliarde de lei. În cazul IFN-urilor nu există însă o imagine a evoluției restanțelor înainte de decembrie 2009, abia de la această dată BNR publicând pe site-ul propriu asemenea informații.
Mai mult de două treimi din restanțele la credite ale populației și companiilor, adică 8,4 miliarde de euro, reprezintă întârzieri la plată mai mari de 90 de zile, considerate de bănci ca fiind pierdere și provizionate integral.
La sfârșitul lui mai, băncile aveau în portofoliu credite acordate și angajamente asumate în valoare de 256 de miliarde de lei, cu 7 mld. lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut. IFN-urile aveau în același timp un portofoliu de cinci ori mai mic și în scădere față de sfârșitul anului trecut.
Aproape 60% din creditele acordate de bănci sunt împrumuturi în euro, majoritatea cu garanții, dar unde în ultima perioadă s-a înregistrat o creștere accelerată a restanțelor. Analiștii spun că avansul restanțelor la valută este generat în mare parte de companiile în cazul cărora acțiunile de restructurare a creditelor întreprinse de bănci anul trecut au eșuat, dar și de persoane fizice cu credite ipotecare care s-au străduit până acum să-și achite ratele pentru a nu pierde bunurile puse drept garanție.
Problemele în creștere ale clienților cu împrumuturi pentru locuințe sunt evidențiate și de sutele de anunțuri cu proprietăți executate silit și scoase la licitație de bănci.