Bancile au platit 1,4 mld. euro pentru depozitele strainilor

Bancile romanesti au platit anul trecut 1,4 miliarde de euro – reprezentand dobanzi si rambursarea unor parti din principal- pentru depozitele atrase pe termen mediu si lung de la straini, arata datele BNR.
Aceste depozite sunt de fapt o forma prin care bancile locale atrag finantari de la actionarii straini, prin intermediul unor tranzactii valutare complexe, evitand partial cerintele de constituire de rezerve minime obligatorii. 
Depozitele nerezidentilor constituite pe termen mediu si lung totalizau in decembrie anul trecut 5,56 miliarde de euro, cu 73% peste nivelul din decembrie 2007.
Soldul mediu lunar al depozitelor nerezindetilor a fost anul trecut de putin peste 5 miliarde de euro, fata de 2,2 miliarde de euro, cat fusese in 2007. Totusi, sumele platite anul trecut, de 1,4 miliarde de euro, depasesc cu mult nivelul consemnat de BNR pentru 2007, de 250 de milioane de euro.
In 2006, bancile platisera 338 de milioane de euro, in conditiile in care soldul depozitelor urca la sfarsitul anului abia la 960 de milioane de euro.
Anul trecut costurile de finantare din strainatate pentru bancile locale au urcat, potrivit bancherilor – miscarea fiind abrupta in a doua jumatate a anului, cand pe pietele internationale criza de lichiditati s-a acutizat, iar primele percepute pentru risc au explodat. Pe plan local dobanzile au fost de asemenea pe un trend ascendent, in conditiile in care excesul de lichiditate de pe piata interbancara s-a resobrit treptat, BNR trecand din toamna trecuta in pozitia de creditor net fata de sistem. De altfel, depozitele pe termen mediu si lung atrase din strainatate de bancile locale au inregistrat un recul in ultimele patru luni din 2008. Dupa ce luna august adusese un varf istoric de 6,18 miliarde de euro, din septembrie depozitele au intrat pe un trend descendent, luna decembrie aducand cea mai puternica scadere, cu 305 milioane de euro, pana la 5,56 miliarde de euro.
“Asta inseamna ca nu prea mai intra bani in tara. Sunt foarte multe lucruri incerte – bancile au politici de finantare diferite – dar ma astept ca aceste depozite sa scada in continuare. Viteza nu poate fi insa anticipata”, spune Nicolaie Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank.
Practic, bancile romanesti atrag lei de la clienti si ii schimba in euro, prin operatiuni tip swap derulate cu banca-mama. Ulterior, banca din strainatate plaseaza leii astfel obtinuti in depozite la filiala locala.
Potrivit economistului ING, principalul avantaj al acestor instrumente este ca permite bancilor locale sa atraga fonduri in valuta fara sa fie nevoite sa constituite rezerve minime obligatorii (in proportie de 40%, potrivit reglementarilor BNR). In general depozitele in lei sunt constituite pe perioade mai mari de doi ani, evitandu-se astfel temporar si constituirea de rezerve la lei. “Cine mai are lichiditati (grupurile internationale, n. red.) nu mai e dispus sa le plaseze in Romania si mai ales prin astfel de instrumente, care presupun o imobilizare a fondurilor”, afirma Chidesciuc.
Bancile locale aveau in bilanturi in decembrie anul trecut depozite la termen (atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu si lung) atrase din strainatate de 97,48 miliarde de lei (echivalentul a 24,49 miliarde de euro), potrivit datelor BNR. La acestea se adaugau depozite overnight (pe o zi) in valoare de 5,75 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro).
Daca scadem cele 5,5 miliarde de euro prezentate in Balanta de plati pe 2008 ca fiind constituite pe termen mediu si lung, rezulta ca bancile au depozite cu maturitati de pana la un an atrase din strainatate de peste 20 de miliarde de euro.