Suma împrumutată de bănci prin operațiunile repo săptămânale a scăzut ieri la minimul ultimului an chiar dacă BNR nu a mai impus nicio restricție în ceea ce privește injecțiile de lichiditate în piață. Un nivel mai scăzut fusese înregistrat la începutul lunii aprilie 2012.
Opt bănci au împrumutat ieri numai 2,3 miliarde de lei, ceea ce reflectă o îmbunătățire semnificativă a lichidității din piață, având în vedere că la începutul anului sumele solicitate erau de 10-15 ori mai mari. Dealerii spun că lichiditatea a crescut pe fondul intrării în piață a unor sume de la Trezoreria statului. Creșterea lichidității din piață a fost reflectată inclusiv de cererea ridicată pentru titluri de stat la licitația organizată ieri de Ministerul Finanțelor.
Statul a scos la vânzare certificate de trezorerie cu scadența la un an în valoare de 500 mil. lei, dar cererea din partea băncilor a fost de aproape șase ori mai mare, astfel că randamentul a coborât la 5,3% pe an.
Băncile locale au fost principalii clienți ai statului la licitația de ieri, în condițiile în care investitorii străini – care au revenit pe piața titlurilor de stat la sfârșitul anului trecut – sunt interesați doar de instrumente cu maturități lungi. Lipsa de pe piață a investitorilor străini s-a văzut și în evoluția cursului de schimb, care a urcat la peste 4,37 lei/euro. Leul a fost susținut în ultimele luni, în principal, de intrările de capital străin pe piața monetară, bani care au fost schimbați în lei pentru a fi investiți ulterior în titluri de stat.
Semnale de îmbunătățire a lichidității din piață apăruseră încă de săptămâna trecută, când banca centrală a eliminat în mod neașteptat plafonul la repo, dar suma solicitată de bănci a fost de numai 7,3 miliarde de lei. BNR a eliminat plafonul la repo după cinci săptămâni consecutive în care a efectuat injecții limitate de lichiditate în piață pentru a contracara presiunile pe curs.
Sumele injectate de BNR în piață prin operațiuni repo fuseseră limitate în luna octombrie pe fondul presiunilor de depreciere a leului, banca centrală alegând atunci să limiteze volatilitatea cursului cu prețul creșterii dobânzilor la lei. Decizia de săptămâna trecută a venit după ce ultimele două luni au existat o serie de semnale de relaxare din partea băncii centrale, creșterea treptată a plafonului de la 4 mld. lei la 10 mld. lei.
Creșterea lichidității din piață s-a reflectat și în scăderea dobânzilor la lei, indicatorul Robor la 3 luni (baza de calcul pentru cele mai multe credite în lei) ajungând în prezent la minimul ultimelor șapte luni, de 5,4% pe an. Spre comparație, dobânda de politică monetară este de 5,25% pe an. Dobânda Robor a scăzut totuși cu o jumătate de punct procentual anul acesta.
Totuși, unele bănci continuă să plătească dobânzi peste 6% pe an pentru a atrage depozite de la clienți, ceea ce arată că lichiditatea este inegal distribuită pe piață.