Cele mai importante bănci centrale ale lumii întâmpină dificultăți majore în a depăși starea de criză, prelungindu-și programele de susținere sau confruntându-se cu perspectiva reînnoirii stimulentelor neconvenționale în condițiile încetinirii ritmului de redresare a economiei mondiale, scrie Bloomberg.
Banca centrală americană (Fed) anunța pe 21 septembrie că este pregătită pentru relaxarea în continuare a politicii monetare dacă acest lucru va fi necesar și a menționat achizițiile de active drept o posibilă opțiune. Banca Angliei a semnalat recent că strategii sunt pe punctul de a spori stimulentele, iar Banca Centrală Europeană și-a prelungit sprijinul oferit băncilor până în 2011.
Economiile încă au nevoie de ajutor
Situația este complet diferită de ce se întâmpla la începutul anului, înainte ca criza datoriilor din Grecia să se adâncească, atunci când bancherii centrali stopau stimulentele sau discutau despre înăsprirea politicii. Acum, revenirea de pe urma cele mai grave recesiuni mondiale de la cel de-al Doilea Război Mondial se dovedește mai fragilă decât se anticipase, potrivit OCDE.
“Economiile încetinesc, astfel încât băncile va trebui să facă mult mai multe pentru a le ajuta”, a declarat Stuart Thomson din cadrul Ignis Asset Management.
Date recente sugerează că economia țărilor din G7 ar putea înregistra o rată anualizată de creștere de aproximativ 1,5% în al doilea semestru, sub rata de 1,7% estimată anterior și cea de 3% consemnată în primul semestru, potrivit OCDE.
Băncile pun în balanță potențialele costuri inflaționiste ale unor stimulente suplimentare și perspectiva deflației și ar putea vedea beneficii legate de noi stimulente, spune Jay Bryson, economist în cadrul Wells Fargo Securities din Carolina de Nord.
Comitetul de politică monetară al Fed este tot mai aproape de adoptarea unui nou val de măsuri neconvenționale după ce a achiziționat credite ipotecare și titluri de trezorerie în valoare de 1.750 mld. dolari (1.300 mld. euro) în perioada decembrie 2008-martie 2010.
Banca centrală a anunțat că este pregătită pentru noi măsuri în scopul sprijinirii redresării economiei, urmând să reducă inflația, în timp, până la un nivel țintă stabilit.
Ne retragem, dar nu încă
În martie, președintele Fed Ben S. Bernanke vorbea în fața Congresului despre cum va elimina banca centrală stimulentele record, iar raportul său din iulie aloca mai mult spațiu strategiei de exit a Fed decât măsurilor pe care banca centrală urma să le ia pentru stimularea creșterii și ocupării forței de muncă.
Banca Angliei a achiziționat obligațiuni în valoare de 200 de miliarde de lire sterline în perioada martie 2009-ianuarie 2010. Mervyn King, guvernatorul băncii, declara în iunie că oficialii vor majora probabil ratele dobânzii înainte de a vinde obligațiuni, atunci când vor decide să retragă stimulentele.
Acum, Banca Angliei, care și-a menținut rata de referință la un minim record de 0,5% din martie 2009, semnalează că ia în calcul noi achiziții de active.
Bani, bani și iar bani
În această lună, BCE și-a prelungit oferta de lichiditate nelimitată pentru bănci până în 2011 pentru a acorda acestora mai mult timp pentru refacerea bilanțurilor, în condițiile în care redresarea zonei euro dă semne de încetinire. Creșterea din zonă s-ar putea reduce de la 1% în trimestrul doi la 0,3% în trimestrul încheiat în decembrie, potrivit estimărilor Comisiei Europene.
În aprilie, BCE a înăsprit termenii operațiunilor pe trei luni revenind la practica de a oferi fonduri la o rată variabilă. Banca a început retragerea stimulentelor în decembrie, când a stopat creditele pe 12 luni, și a anunțat că va pune capăt creditelor pe 6 luni în martie.
Adâncirea crizei fiscale din Europa în mai a obligat BCE să înghețe retragerea stimulentelor pentru băncile regiunii.
Deși nu mai oferă firmelor credite pe 12 luni, banca a reintrodus creditarea nelimitată în cadrul operațiunilor de refinanțare pe 3 și 6 luni și a reluat achizițiile de obligațiuni ale guvernelor cu deficite mari.