Băncile grecești au început o campanie disperată de lobby pe lângă creditorii internaționali responsabili cu bailoutul țării pentru a relaxa condițiile impuse pentru recapitalizare și a evita astfel naționalizarea. Cele mai mari bănci elene sunt prezente și în România.
Cel de-al doilea program de bailout stabilit pentru Grecia, de 172 miliarde de euro, prevede că fonduri de 27 de miliarde de euro vor fi injectate în principalele patru bănci, National Bank of Greece, Eurobank, Alpha Bank și Piraeus Bank, scrie Financial Times. Toate au operațiuni în România.
O contribuție suplimentară de 2,5 miliarde de euro ar urma să vină din partea investitorilor din sectorul privat.
Însă băncile au probleme în a atrage capital de la investitorii privați, iar termenul-limită, sfârșitul lunii aprilie, se apropie.
Unii investitori consideră că acțiunile băncilor sunt supraevaluate și sunt descurajați de asemenea de capitalul negativ al acestora, de aproximativ opt miliarde de euro.
“Investitorii noi nu sunt dispuși să plătească pentru pierderile de ieri. Dacă vrei să atragi capital privat, trebuie să reexaminezi aceste condiții”, a afirmat Nikos Karamouzis, director executiv adjunct la Eurobank.
Niciun fond de investiții serios nu s-a arătat interesat de băncile elene, ci doar câteva fonduri de hedge, spun analiștii și bancherii.
“În acest moment interesul investitorilor instituționali internaționali în a participa la recapitalizarea băncilor sub actualele condiții este redus”, a explicat Antonio Ramirez, analist la Keefe, Bruyette & Woods.
Dacă nu apar investitori străini, băncile riscă să fie complet naționalizate, controlul acestora urmând a fi preluat de Fondul Elen de Stabilitate Financiară – instituția care administrează fondurile de bailout în numele creditorilor internaționali, UE, FMI și BCE.
Bancherii se plâng că termenii recapitalizării stabiliți în vara anului trecut evaluează capitalul băncilor în unele cazuri aproape dublu față de valoarea nominală, în timp ce acțiunile majorității băncilor europene sunt tranzacționate la prețuri mult mai mici. În aceste condiții, termenul-limită pentru recapitalizare va fi imposibil de respectat, în special pentru National Bank of Greece, care este în proces de fuziune cu EFG Eurobank.
Acordul de bailout prevede, de asemenea, că investitorii din sectorul privat vor primi titluri care le permit să cumpere participații deținute de Fondul de Stabilitate în termen de cinci ani, dar numai la actualele prețuri supraevaluate, despre care bancherii spun că vor fi peste cele practicate pe piață timp de cel puțin cinci ani.
Totodată, surse din sectorul bancar avertizează că situația financiară a băncilor este mai gravă decât se crede în general deoarece estimările privind valoarea activelor și capitalizarea datează din 2011.
“Băncile au evoluat mai slab decât în scenariile pesimiste. Scăderea economică din 2012 a fost mai mare decât s-a anticipat. Portofoliile de credite încă se deteriorează”, a spus un bancher, sub rezerva anonimatului.
În România, Eurobank controlează Bancpost, iar National Bank of Greece deține Banca Românească.
Celelalte două instituții au pe piața româneacă subsidiare omonime.