“Băncile mari sunt pe profit din ce au acumulat în prima parte a
anului, însă în ultima perioadă au început să ia pierderi. Vin
provizioane pentru că încep să își facă efectul măsurilor luate de
guvern. Cresc restanțele populației și ce e mai rău nu a venit
încă”, avertizează Cinteză. El spune că, la nivelul sistemului
bancar, se înregistrează o pierdere “mare” după primele șapte luni
ale anului, fără să precizeze însă nivelul. Pe primul semestru la
nivelul sistemului se înregistra o pierdere netă de 56 de milioane
de euro, determinată în general de pierderile acumulate de
jucătorii de talie medie și mică, în timp ce băncile mari încă
raportau profituri. BNR calculează rezultatele financiare după
contabilitatea locală, care prevede un tratament mult mai dur în
cazul provizioanelor pentru creditele neperformante decât
standardele internaționale de raportare financiară, utilizate de
grupurile străine.
Cinteză subliniază că peste răbufnirea provizioanelor se suprapun
acum și efectele aplicării ordonanței privind creditele pentru
consumatori, care ar putea să aducă pierderi importante unor
jucători, dacă rămâne în forma actuală. “Aceste efecte cumulate
creează mari probleme. Norocul nostru este că avem bănci mari
(străine în acționariatul băncilor locale – n. red.) și nu își
permit să aibă o situație urâtă în România, dar nu știu cât mai pot
să susțină capitalul.” Șeful Supravegherii spune că BNR cere “tot
timpul” majorări de capital, pentru a preveni situațiile în care o
bancă să ajungă cu solvabilitatea sub pragul cerut de 10%.
Aplicarea OUG 50 distorsionează concurența pe piață
Cinteză continuă să susțină poziția băncilor comerciale în
privința aplicării ordonanței de urgență 50/2010, considerând că în
forma actuală, reglementările ar dezavantaja băncile care au
utilizat indicatori interni pentru stabilirea costului creditelor
în fața celor care au aplicat o politică transparentă. El spune că
o bancă aflată într-o astfel de situație a calculat că va
înregistra pierderi de 35-40 de milioane de euro anul acesta, în
urma aplicării noilor reglementări.
“Asta este problema mea ca supraveghetor, induc administrativ o
pierdere unor bănci care erau pe aceleași condiții de piață la data
de 20 iunie (înainte de intrarea în vigoare a ordonanței – n.
red.). Nu s-a întâmplat nimic care să justifice pierderea indusă
prin ordonanță”, spune Cinteză.
Astfel, Cinteză dă exemplul a două bănci care la 20 iunie percepeau
la creditele în euro o dobândă de 7% pe an, dar una dintr-o formulă
de tipul Euribor plus o marjă de 6 puncte procentuale, iar alta din
dobânda internă de referință de 5%, plus o marjă de 2 puncte
procentuale. Ordonanța obligă a doua bancă să treacă la Euribor,
astfel că dobânda coboară la 3% pe an. “Se distorsionează mediul
concurențial, bănci care erau pe picior de egalitate la 20 iunie,
nu sunt din 21 iunie. Din păcate nu s-a aplecat nimeni nici asupra
propunerilor Băncii Naționale, nici asupra celor ale Asociației
Române a Băncilor”, spune Cinteză. Oficialul BNR admite că unele
bănci au avut încă de anii trecuți o politică de dobânzi mai
transparentă, iar acestea nu vor fi afectate, iar pe de altă parte
spune că în trecut unii conducători de bănci au plătit cu funcția
pentru încercarea de a induce clienții în eroare.
“Clienții au dreptate cu lipsa de transparență și ambiguitatea
unor bănci. Acesta este motivul pentru care am cerut schimbarea
unor conducători. În ultimii doi ani, din patru conducători
pentru care am cerut schimbarea, trei cazuri au fost pentru
politici incorecte în privința comisioanelor și stabilirii
dobânzii”, spune Cinteză.