Bancile ne tenteaza cu cele mai ieftine importuri: banii

Marile banci de investitii se pregatesc pentru o afacere care le poate ridica in clasamentele tranzactiilor internationale: Romania lanseaza o noua emisiune de euroobligatiuni in valoare de circa 500 milioane de euro.
Desi valoarea afacerii nu este foarte mare, foamea pietelor internationale pentru plasamente de acest tip a impins multe banci sa inceapa deja sa faca curte minsterului finantelor si BNR.
Anul trecut, nu mai putin de 14 mari banci s-au luptat pentru a castiga mandatul de intermediere a emisiunii de eurobonduri pe zece ani.
Avand in vedere cererea in crestere pentru titlurile romanesti din emisiunile ultimilor trei ani si scaderea consistenta a dobanzilor, este de asteptat ca batalia pentru 2003 sa fie dura, in primul rand la nivelul costurilor de intermediere a tranzactiei, inclusiv al comisoanelor pretinse de banci. Nivelul scazut al ofertei de plasamente suverane din regiune ar putea face ca Romania sa se imprumute foarte ieftin anul acesta.
“Interesul este foarte mare. Acum ca se apropie momentul, incep sa zbarnaie telefoanele de la bancile interesate”, spune viceguvernatorul BNR Cristian Popa.
Printre bancile nerabdatoare sa-si ofere serviciile se numara grupul american JP Morgan, care s-a ocupat de ultimele doua emisiuni de euroobligatiuni romanesti.
Impreuna cu Schroeder Salomon Smith Barney, JP Morgan a reusit anul trecut sa plaseze investitorilor americani 11% din emisiunea de eurobonduri pe zece ani, fata de numai circa 2% in 2001. De altfel, una din variantele studiate de ministerul finantelor pentru emisiunea din acest an era accesarea directa in premiera a pietei americane, insa caderea dolarului a scos-o din calcul.
Singurii care si-au exprimat deja oficial interesul pentru intermedierea acestei tranzactii sunt olandezii de la ABN Amro.
Desi se numara printre cele mai bine cotate case europene pe piata euroobligatiunilor, ABN Amro poate fi considerata un outsider, avand in vedere ca pana acum nu a reusit sa castige nici un mandat de plasare a bondurilor Romaniei.
Mandatul este vizat si de bancile germane, in frunte cu Deutsche Bank, cu atat mai mult cu cat in ultimii doi ani cel mai mare apetit pentru eurobonduri romanesti l-au avut investitorii germani, care au subscris constant 27% din sumele imprumutate de Romania.
De asemenea, surse din piata spun ca printre favoritii de anul acesta se va numara Credit Suisse First Boston, care si-a crescut deja prezenta pe piata romaneasca.
Interesul mare pentru tilturi romanesti este dovedit de cererile record inregistrate la precedenta emisiune, cand Romania a atras circa 750 milioane euro, desi cererile investitorilor se ridicau pana la 2,5 miliarde.
“Emisiunea de anul acesta va fi lansata in primul semestru. Momentul si elementele emisiunii sunt analizate in prezent, iar decizia se va lua in functie de conditiile de pe pietele internationale de capital”, spune Enache Jiru, secretar de stat in ministerul finantelor responsabil cu afacerile externe. Ministrul finantelor Mihai Tanasescu spunea luna trecuta ca iesirea pe pietele externe ar putea avea loc in cursul primului trimestru.
Analistii spun ca Romania ar putea iesi pe pietele de capital chiar inainte de sfarsitul lunii martie, imediat dupa ce agentia americana de rating Standard&Poor’s va fi anuntat imbunatatirea cu o treapta a calificativului pentru datoria in valuta, de la BAa€š la BB-. Chiar si asa Romania va ramane in categoria plasamentelor de tip speculativ, ceea ce nu pare insa sa-i deranjeze pe investitori.
Viceguvernatorul BNR Cristian Popa afirma ca Romania va beneficia din plin la emisiunea din acest an de performanta spread-urilor in scadere in obtinerea unui pret cat mai competitiv. Aceasta in conditiile in care necesarul de finantare ramane la dimensiuni relativ conservatoare, iar consideratiile de cost al tranzactiei devin “cruciale”, accesul la piete existand deja si trebuind doar consolidat.
“Romania a demonstrat consecventa in a nu atrage mai mult decat aparea necesar prin programele de finantare, tranzactiile implicand sume mult inferioare cererii existente, inclusiv datorita anticiparii faptului ca preturile pietei vor continua sa se amelioreze”, spune Popa.
Incepand din august 2002, titlurile romanesti au inregistrat o tendinta de scadere accentuata a primei de pret (spread) peste nivelul de referinta dat de cotatia obligatiunilor emise de statul german.
Fara o justificare sustinuta de eventuale imbunatatiri de rating, scaderea spreadurilor este superioara celei inregistrate de majoritatea titlurilor suverane cu venit fix emise de tarile din regiune.
Daca in urma cu un an spreadurile euroobligatiunilor romanesti se situau intre 3 si 3,64 puncte procentuale, la sfarsitul lunii ianuarie 2003 acestea coborasera dramatic pana la 2,08 – 2,42 puncte procentuale. De asemenea, randamentul tilturilor emise de Romania pe pietele internationale s-a injumatatit in ultimii doi ani, de la niveluri de peste 10% in 2001, la 5-6% la inceputul acestui an.
“In aceste conditii, este sigur ca bancile mandatate vor gasi usor cumparatori”, spune un analist financiar.
Romania isi va urma si in acest an strategia de a extinde curba de randament catre scadente lungi (in prezent maximul este de 10 ani), de a ajunge la investitori institutionali cu o reprezentare geografica diversificata si de a face ca succesul inregistrat strict la nivelul pietelor sa fie reflectat in reevaluari ale riscului din partea agentiilor de rating.
Calificativele  Romaniei indica in continuare un nivel ridicat de risc pentru investitori.
Ratingul acordat de Moody’s pentru emisiunile de obligatiuni in valuta a fost imbunatatit in decembrie anul trecut de la “B2” la “B1”, perspectiva fiind stabila. Calificativul “B1” presupune ca Romania ar trebui sa plateasca o prima de risc de circa 4% la obligatiunile emise, peste dobanda de referinta, ceea ce contrazice situatia concreta de pe piata.
“In mod cert, imbunatatirea ratingului acordat de Standard&Poor’s, de la BAa€š la BB- va sustine emisiunea de euro-obligatiuni a Romaniei, existand sanse pentru obtinerea unui cost de indatorare sensibil mai mic decat anul trecut”, afirma un analist financiar.
In perspectiva, esentiala ramane trecerea euroobligatiunilor romanesti de la “noninvestment grade” – calificativul pentru investitii cu risc ridicat – la “investment grade” – certificatul de risc scazut pentru investitori.