Băncile mici au găsit o nișă de finanțare profitabilă în relațiile comerciale legale cu Iranul, în contextul în care statul se confruntă cu sancțiuni tot mai dure din partea Occidentului din cauza programului nuclear controversat pe care îl desfășoară, scrie The Wall Street Journal.
Băncile mai mari precum Société Générale și Rabobank Group s-au retras în ultimele luni din colaborările cu Iran din cauza riscurilor politice ridicate și a complicațiilor logistice din relațiile comerciale legale cu statul islamic.
Însă instituțiile de credit care au în continuare legături cu Iranul impun comisioane mari și oferă servicii financiare foarte complicate. Banca rusă First Czech-Russian Bank și cea chineză Bank of Konlun sunt exemple de bănci mici, obscure, cu sediul în țări care de-a lungul timpului au avut o relație strânsă cu Iranul.
Băncile și alte instituții care intermediază aceste afaceri percep un comision mai mare de 6% pe tranzacțiile intermediate pentru Iran, cele mai mari taxe și comisioane din bankingul tradițional, potrivit traderilor și bancherilor care au informații despre acest proces.
Taxa este de aproape trei ori mai mare decât comisioanele percepute în urmă cu doi ani de băncile din țările arabe, înainte ca SUA și UE să înăsprească sancțiunile, potrivit oamenilor de afaceri iranieni.
“Băncile care au în continuare legături cu Iranul percep comisioane foarte mari pentru a menține relațiile”, spune Trevor Houser, partener la compania de cercetare economică Rhodium Group din New York.
Exporturile UE către Iran au fost anul trecut de aproximativ 10,4 mld. euro, iar relațiile comerciale dintre Iran și China au fost estimate la 16,9 mld. euro pentru 2010.
Chiar și în țările care au relații comerciale cu republica islamică de multă vreme subiectul este sensibil. Un purtător de cuvânt al First Czech-Russian Bank a refuzat să comenteze relațiile de afaceri pe care banca le are cu Iranul, iar reprezentanții Bank of Konlun nu au răspuns solicitării de a comenta. Alte instituții implicate în finanțarea relațiilor comerciale cu Iranul au refuzat să comenteze spunând că această publicitate ar putea atrage după sine creșterea controlului pe operațiunile în dolari din partea Trezoreriei americane. “Legal sau ilegal, nu mai contează, pentru că acum este o problemă politică. Nimeni nu-și dorește o durere de cap, iar în prezent afacerile iraniene sunt o durere de cap”, a declarat un oficial arab.