BCR, BRD și Banca Transilvania – primele trei bănci din sistem după valoarea activelor deținute – au pu­blicat pe site-urile proprii anunțuri de vânzare a circa 1.300 de case și apartamente și speră să încaseze din valorificarea acestora echivalentul a 70 mil. euro.

Aproximativ 550 de apartamente și 320 de case sunt scoase la licitație de BCR, banca sperând să încaseze din vânzarea lor 35 mil. euro. Numărul anunțurilor publicate pe portalul specializat al băncii a crescut în ultimele luni în condițiile în care banca se află sub presiunea creditelor neperfor­mante, care au atins un sfert din bilanț, dar și pe fondul unei schimbări de strategie, care vizează revenirea pe profit începând de anul viitor.

La rândul său, BRD a publicat pe site-ul propriu anunțuri cu circa 165 de case și apartamente și speră să recu­pereze din vânzarea acestora suma de 18 mil. euro. Și Banca Transilvania a aruncat pe piață 250 de locuințe, cu o valoare cumulată de 16 mil. euro. Anunțurile publicate de bănci pe site-urile proprii sunt însă numai o parte din numărul total al imobilelor executate silit.

În urma unei solicitări a ZF, repre­zen­tan­ții BRD au menționat că la finalul lunii iunie nu­mă­rul caselor și apartamentelor recuperate de bancă de la clienții rău-plat­nici se ridica la 870 de imobile, nivel similar cu cel de la finalul anului trecut. BRD a vândut însă 155 de locuințe executate silit în primele șase luni după ce anul trecut banca găsise încă 250 de cumpărători pentru casele recuperate de la restanțieri.

Reprezentanții unei alte bănci din top zece afirmă că au executat în ultimul an și jumătate 750 de case și apartamente și au vândut puțin peste 400 de imobile. Vân­ză­rile vizează și imobile recuperate în anii anteriori, bancherii găsind destul de greu cum­părători în contextul în care piața imobi­liară nu a reușit să-și revină din criză.

“Imobilele vândute nu sunt numai din imo­bilele date în executare în același an, ci pot fi vân­zări și din imobilele date în executare în anii pre­cedenți”, au precizat oficialii băncii.

Multe dintre locuințele executate silit de bancheri se află la a doua sau a treia tentativă de vânzare și au prețuri reduse cu până la 25% față de valoarea la care au fost scoase pe piață inițial. Bancherii au ținut mult timp de preț, dar în ultima perioadă au început să mai renunțe la pretenții, văzând că stocul de imobile executate crește și cererea este foarte slabă.

Cu toate acestea, băncile nu par dispuse să vândă cu orice preț, mai ales că de multe ori suma pe care o au de recuperat de la clienți depășește de câteva ori valoarea imobilului scos la licitație. De exemplu, UniCredit Țiriac încearcă să vândă cu echivalentul a 39.000 de euro un apartament în Ploiești, în condițiile în care are de recuperat de la proprietar peste 100.000 de euro.

Mai mult, același apartament este executat și de Intesa Sanpaolo, care pretinde o creanță de aproape 60.000 de euro.

Executarea persoanelor fizice are efecte dramatice, având în vedere că practic mii de familii sunt pe cale să-și piardă casele pentru că nu și-au mai plătit ratele la bănci. Fenomenul executărilor silite a luat amploare în criză după ce mulți datornici au ajuns șomeri sau li s-a diminuat salariul. Deprecierea leului a jucat la rândul său un rol important, având în vedere că 95% din creditele ipotecare acordate de băncile locale sunt în euro, dolari sau franci elvețieni.

Există, de asemenea, cazuri în care băncile au scos la vânzare blocuri întregi, cel mai probabil fiind vorba de finanțări acordate unor dezvoltatori imobiliari care nu au mai reușit să găsească cumpărători după ce criza financiară din ultimii patru ani a înghețat practic tran­zacțiile.

Bancherii și-au înăsprit poziția față de clienții care nu își mai plătesc ratele după ce au încercat în mai multe rânduri să restructureze creditele cu probleme. Executarea silită este ultima soluție pe care bancherii o iau în considerare, având în vedere că de multe ori bunurile executate silit sunt vândute în pierdere.

Presiunile s-au acumulat însă în ultima perioadă și bancherii au trecut la acțiune acolo unde soluțiile de restructurare nu au dat rezultatele scontate. Volumul restanțelor la creditele în valută ale persoanelor fizice de­pășeau echivalentul a un miliard de euro la jumătatea acestui an. De obicei, împru­mutu­rile în euro sau alte valute au în spate garanții imobiliare.

Unii clienți au renunțat însă de bunăvoie la plata ratelor, preferând ca banca să îi execute silit imobilul adus în garanție, pentru că s-au trezit că suma pe care o au de rambursat băncii a ajuns să fie de câteva ori mai mare decât valoarea de piață a locuinței.

Alții au ajuns însă la un acord cu banca pe care au mandatat-o să găsească un cumpărător pentru proprietatea adusă în garanție în timp ce ei continuă să-și plătească ratele.

Spre exemplu, BRD are peste 50 de case și apar­tamente pe care le vinde prin procedura de valorificare amiabilă a garanțiilor. Aceste imobile aparțin clienților care nu sunt restan­țieri, dar vor să renunțe la contractul de credit dintr-un motiv sau altul, prețurile fiind mai mari decât în cazul locuințelor executate silit. Totodată, bancherii și-au pierdut răbdarea și cu firmele și au scos la vânzare mii de spații comerciale sau de birouri și hale industriale. De exemplu, BCR a executat silit sediul unei firme din București, care are șase etaje, o suprafață de 4.000 de metri pătrați și pe care vrea să încaseze 5,3 milioane de euro. Băncile au însă la vânzare și benzinării sau hoteluri, în timp ce pe listele cu anunțuri s-au strecurat de-a lungul timpului și grădinițe sau locuri de parcare.

Băncile preferă să se ocupe singure de recuperarea creanțelor provenite din credite ipotecare, în timp ce împrumuturile de consum ajunse în “default” sunt vândute la pachet firmelor specializate.

Recuperatorii se așteaptă însă ca, pe măsură ce stocul bunurilor executate silit se acumulează, bancherii să devină mai flexibili și să vândă inclusiv credite garantate.

BRD vinde cu 2,5 milioane de euro o vilă din centrul Bucureștiului

BRD, a doua bancă după activele deținute, a scos la licitație la începutul lunii septembrie o vilă în centrul Bucureștiului, cu o suprafață de peste 500 de metri pătrați, încadrată în categoria monumentelor istorice, prețul cerut fiind de 2,5 milioane de euro.

Imobilul este situat pe strada Ion Luca Caragiale din sectorul doi al Capitalei și era proprietatea omului de afaceri Virgil Tănăsescu, care deține restaurantele Burebista

Proprietatea fusese evaluată inițial la 3,3 milioane de euro, dar prețul a fost redus cu 25%, în condițiile în care nu s-a găsit un cumpărător de la prima încercare. Imobilul, care are un teren adiacent de 1.600 de metri pătrați, este situat pe strada Ion Luca Caragiale din sectorul doi al Capitalei și era proprietatea omului de afaceri Virgil Tănăsescu, care deține restaurantele Burebista.

De altfel, în imobilul executat silit de BRD funcționează restaurantul Villa Rodizio, deținut tot de Tănăsescu. Banca încearcă să recupereze o creanță de aproape 3,2 milioane de euro din două contracte de împrumut înregistrate în anul 2008. La această creanță se adaugă și dobândă, comisioane, penalități de întârziere și cheltuieli de executare.


Subiecte #banci#credite#executare silita#restantieri