Băncile comerciale au ținut în fiecare zi lucrătoare din iulie, în medie, 1,9 miliarde de lei (446 mil. euro) în depozite pe o zi și la termen la BNR, primind dobânzi de 2,25% pe an sau 6,25% pe an.
În același timp, bancherii au evitat să împrumute statul cu dobânzi de 7% pe an, astfel că în iulie Trezoreria nu a atras niciun leu la două licitații pentru vânzare de obligațiuni pe trei și cinci ani. Certificatele de Trezorerie cu scadențe de până la un an au găsit ceva cerere, însă sumele împrumutate au reprezentat mai puțin de jumătate din volumul propus la cinci din cele șase licitații derulate în iulie.
Cum se explică această situație aparent paradoxală? Deși pe piață există în prezent suficiente lichidități, dealerii ezită să facă plasamente pe termene mai lungi, cum sunt împrumuturile pentru Finanțe, din cauza incertitudinilor ridicate.
“Strategia Ministerului Finanțelor de a se finanța pe termen scurt odată ce condițiile pieței s-au deteriorat este potrivită, la fel este și ajutorul din partea BNR, care nu absoarbe lichiditatea în exces”, apreciază Nicolaie Alexan­dru-Chiedeșciuc, economistul-șef al ING Bank. Jucătorii se tem însă că, în eventualitatea reapariției unor tensiuni pe curs, BNR va alege să reducă lichiditatea pieței, ceea ce va conduce la creșterea dobânzilor. Astfel, plasamentele făcute în titluri de stat la randamente scăzute ar aduce pierderi.
În iulie, BNR a derulat o singură operațiune de atragere de depozite la termen de șapte zile, pentru care a plătit o dobândă de 6,25% pe an, absorbind temporar din piață un miliard de lei. În schimb, dealerii au ales să facă plasamente la BNR prin facilitatea permanentă de depozit pe o zi, primind o dobândă de 2,25% pe an.
Cumulat pe întreaga lună, aceste plasamente au urcat la 35,2 mld. lei, corespunzător unei medii zilnice de 1,6 mld. lei. Sumele atrase prin depozite la termen au înregistrat o valoare medie zilnică de 0,3 mld. lei.