Problemele economice se reflecta si asupra bancilor din Spania. Bancile de economii din statul iberic, care se confrunta cu probleme financiare si care se afla sub presiunea bancii centrale, se grabesc sa anunte fuziuni si acorduri de cooperare inainte de 30 iunie, data cand expira programul guvernamental pentru ajutorarea sistemului bancar.
La sfarsitul saptamanii trecute au fost facute publice doua astfel de propuneri. Intr-o perioada de sapte zile, 12 dintre cele 45 de banci de economii din Spania au inceput sa poarte discutii despre fuziuni, iar o a 13-a a fost salvata de catre banca centrala.
In combinatie cu reguli mai stricte de la Banca Spaniei, “situatia indica o accelerare a procesului de fuzionare in urmatoarele saptamani”, este de parere Giada Giani, economist la Citigroup din Londra Caja Madrid, a doua cea mai mare banca de economii nelistata, este in discutii cu alte cinci banci mai mici din diferite parti ale Spaniei – Caja Insular de Canarias, Caixa Laietana, Caja de Avila, Caja Segovia si Caja Rioja – pentru un acord “cold fusion” (fuziune rece).
Prin crearea unui sistem institutional de protectie, cele sase si-ar cupla operatiunile de trezorerie si alte cateva functii centrale, insa si-ar pastra brandurile si structurile locale. Asemenea sisteme sunt preferate de catre politicienii locali, care au interese directe in aceste banci, insa ele ofera mai putine oportunitati pentru reducerile de costuri comparativ cu fuziunile totale.
Oficialii bancii centrale afirma ca nu vor oferi fonduri de la Frob – Fund for Orderly Bank Restructuring (fond creat pentru restructurarea sistemului bancar) -, care pune la dispozitia sistemului 99 mld. euro, fara restructurari drastice si reduceri de costuri.
Viitorul bancilor elene este pictat in culori sumbre
Nici bancile din Grecia, unii dintre principalii jucatori din sectorul bancar din Romania, nu sunt ferite de probleme. Acestea a trebuit sa suporte efectele taxelor nou impuse si problemele cu care se confrunta economia. Ceea ce urmeaza este o perioada si mai dificila, in pofida evolutiei favorabile a operatiunilor bancilor elene in Europa de Sud-Est si in Turcia. Bancherii si analistii cred ca soarta bancilor locale depinde de abilitatea Greciei de a reduce deficitul bugetar si de a institui reforme structurale nepopulare, in linie cu promisiunile asumate in programul de finantare externa semnat cu UE si FMI. “2010 si 2011 vor fi ani dificili”, a spus Apostolos Tamvakakis, director executiv al National Bank of Greece, cel mai mare creditor al statului. “Atentia este concentrata pe lichiditate, capitalizare, reduceri de costuri si managementul riscului, in conditiile in care creditele neperformante se inmultesc in Grecia.”