Dupa mai bine de un an în care au stat cu ochii pe expunerile principalelor nouă bănci străine în România, căutând formule de a le convinge cu orice chip să și le conserve, FMI, Comisia Europeană și Banca Națională au acceptat o reducere cu 5 puncte procentuale față de nivelul înregistrat la sfârșitul lunii martie 2009.
Teama că liniile de finanțare pentru filialele locale ale grupurilor Erste, Raiffeisen, Eurobank, National Bank of Greece, UniCredit, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank și Piraeus ar putea fi tăiate din cauza crizei internaționale a determinat BNR să monitorizeze constant nivelul expunerilor, subiectul devenind extrem de sensibil. Parte din “târgul” cu băncile străine era ca BNR să le elibereze bani din rezervele minime obligatorii, iar statul să ofere instrumente de plasament, de preferință pe termen scurt, pentru ca banii să nu iasă din țară atât timp cât cererea pentru creditul privat a scăzut puternic.
Joia trecută la Bruxelles, FMI, UE, BNR și Ministerul Finanțelor au acceptat reducerea expunerilor până la 95% din nivelul consemnat în martie 2009, autoritățile române admițând practic că nu au reușit să stimuleze revenirea economiei și a cererii de credite. Totuși, FMI susține că unele dintre cele 9 bănci și-au arătat chiar intenția de a-și majora finanțările în România, în condițiile în care sesizează un început de recuperare a activității economice.