Avocații și contabilii in Cipru, agenți ai oamenilor de afaceri străini, cei mai mulți de origine rusă, pe care îi ajută să își ascundă averile pentru a evita taxele mari din alte țări, au fost luați cu asalt în ultimele zile de emailuri și apeluri telefonice din alte centre financiare mondiale, din Europa, Orientul Mijlociu și Asia.
Astfel, băncile și casele de avocatură din paradisuri fiscale rivale încearcă să-i convingă pe străinii afectați de blocarea sistemului bancar cipriot că banii lor ar fi mai în siguranță în altă parte, beneficiind totodată de discreție.
“Suntem conștienți de problemele economice are afectează Ciprul în acest moment. Am dori să vă propunem o variantă de acțiune: oferim relocalizarea companiei în Malta”, se arată într-un mesaj transmis de o casă de avocatură din Malta, care se laudă cu taxele scăzute și cu un “regim flexibil, dar robust” în domeniul serviciilor financiare, potrivit New York Times.
Compania elvețiană Gonthier Group a trimis săptămâna trecută mesaje email către firmele cipriote de servicii financiare care lucrează cu oameni de afaceri străini, sugerându-le acestora să le propună clienților o soluție alternativă în Elveția. Mai precis, este vorba despre un “vehicul investițional extrem de discret, neclasificat drept cont bancar sau trust și astfel cu mult sub radarul autorităților fiscale”.
Avocații și contabilii din Cipru au primit oferte similare din alte paradisuri fiscale, precum Elveția, Luxemburg, Insulele Cayman, Dubai sau Singapore. Chiar regiunea de nord a Ciprului, controlată de ciprioții de origine turcă, se laudă că băncile de acolo reprezintă o alternativă stabilă la sistemul financiar manageriat de ciprioții greci din sudul insulei, adus în genunchi de criză.
Ciprul, paradisul fiscal preferat al rușilor care au ceva de ascuns, și-a construit în ultimii 30 de ani o infrastructură impresionantă de case de avocatură, firme de contabilitate și alte servicii profesioniste, specializate în evitarea taxelor.
La registrul comerțului figurează peste 320.000 de societăți comerciale, un număr neobișnuit de mare la o populație de numai 860.000 de locuitori. Majoritatea sunt firme paravan înființate de companii străine sau oameni de afaceri bogați care încearcă să-și reducă la minimum cheltuielile cu taxele.
Păgubirea sau dispariția statutului de paradis fiscal a fost invocată din start de politicieni, bancheri și analiști din Cipru drept contraargument față de accesarea depozitelor bancare de peste 100.000 de euro pentru finanțarea recapitalizării sistemului financiar, principala precondiție a acordului de bailout de 10 miliarde euro încheiat de republica mediteraneană cu guvernele din zona euro și Fondul Monetar Internațional.
Nicholas Papadopoulos, președintele comisiei pentru afaceri financiare și bugetare din Parlamentul cipriot, consideră că Uniunea Europeană “pedepsește o țară întreagă” pentru a ajunge la banii rușilor. Papadopoulos este unul dintre cei mai vehemenți critici ai acordului încheiat de guvern.
Acordul forțează Ciprul să reducă semnificativ amprenta sistemului bancar și a industriei financiare în economie, cu restructurarea celei mai mari bănci din țară și desființarea celei de-a doua ca mărime, reformarea sectorului urmând să fie finanțată din depozitele de peste 100.000 de euro.
Deși restricțiile impuse de guvernul cipriot asupra circulației capitalului, care împiedică ieșirea banilor din țară, firmele din alte paradisuri fiscale offshore deja se bat pentru a atrage companiile interesate să-și mute activitățile din Cipru.
Statul mediteranean ripostează prin grupul de lobby Cyprus Fiducyary Association.
“Sectorul bancar este terminat, însă industria serviciilor poate supraviețui”, a declarat secretarul general al organizației patronale, Andreas Marangos, care profesează ca avocat în Limassol.
El consideră că rușii care și-au intermediat până acum afacerile prin Cipru își vor deschide conturi bancare în alte jurisdicții, dar ar putea rămâne pe insulă pentru alte servicii offshore.
Industria financiară din Cipru oferă locuri de muncă bine plătite câtorva zeci de mii de locuitori. Șomajul din Cipru, aflat deja la 15%, va crește puternic odată cu restrângerea sectorului financiar-bancar, într-o perioadă de recesiune.
Asemenea multor ciprioți, parlamentarul Papadopoulos consideră că Uniunea Europeană și alte guverne au făcut un exemplu din statul insular ca paradis fiscal, atitudine incorectă din moment ce alte țări, inclusiv din UE, oferă servicii similare.
“Am făcut greșeli, dar am cerut ajutor de la Uniunea Europeană tocmai pentru a fi tratați corect”, a afirmat el.
Băncile cipriote au atras depozite uriașe din străinătate, în special din Rusia, iar activele sectorului bancar, majoritatea credite a căror viabilitate poate fi pusă sub semnul întrebării, depășesc de opt ori Produsul Intern Brut al țării.
Un dezechilibru similar poate fi remarcat în Malta, în timp ce în Luxemburg activele băncilor sunt de 22 de ori mai mari decât PIB-ul.
Ambele țări au ținut să sublinieze în ultimele zile că sunt foarte diferite de Cipru, în timp ce firmele de servicii financiare din Malta și Luxemburg s-au grăbit să curteze clienții sistemului cipriot.
Nu este clar câți afaceriști au migrat din Cipru în ultimele două săptămâni, însă surse din avocatură susțin că au asistat deja mai mulți străini să își deschidă conturi bancare în afara țării.
Potrivit celor mai recente informații, firmele și persoanele cu bani în Cipru vor pierde 60% din sumele mai mari de 100.000 de euro aflate în depozite bancare pe insulă, guvernul urmând să confiște practic sumele pentru recapitalizarea sistemului bancar, oferind în schimb acțiuni la bănci la o rată încă necunoscută.