Într-un articol apărut în salon.com în iunie 2003, intitulat Beckham, the virus (Virusul Beckham), Mark Simpson introduce alte două cuvinte care vor face carieră, ce-i drept, nu la fel de glorioasă ca aceea a lui metrosexual: über-metrosexual și retrosexual.
Să mergem la text, pentru a vedea despre ce este vorba: “Beckham, spune Simpson, este über-metrosexualul, nu numai pentru că îndeasă metrosexualitatea pe gâturile bărbaților suficient de îndărătnici ca să rămână retrosexuali și să refuze să-și penseze sprâncenele, ci și pentru că este un sportiv, un om de succes – un bărbat «adevărat» – care dorește să dispară în spațiu și să devină omniprezent – să devină media”. Über-metrosexualul este așadar metrosexualul în grad maxim, metrosexualul perfect (germ. über). Cât despre retrosexual, este retrogradul, bărbatul tradițional, opusul metrosexualului. Cuvântul, neprins pe atunci în dicționare, fusese folosit, în 1995, dar cu alt înțeles (conform datelor accesibile pe wordspy.com): “rămas în urmă cu activitatea sexuală”. Nu știm dacă Simpson îl cunoștea și l-a îmbogățit ca sens ori dacă l-a creat independent…Ceea ce știm cu siguranță este că, așa cum procedase anterior și cu metrosexualul, pe care îl preluase fără jenă de la Simpson scriindu-și propria carte despre el (și, da, făcându-l celebru, datorită puterii pe care o avea în lumea marketingului american) Marian Salzman l-a preluat și pe über-metrosexual, pe care l-a comprimat în übersexual și l-a propus ca variantă pur bărbătească, lipsită de orice bănuială de inversiune sexuală, a metrosexualului, care în ochii multora era mai mult homo- decât heterosexual: “Descriptorul «uber» a fost ales pentru că înseamnă cel mai bun, cel mai mare. Ubersexualii sunt cei mai atrăgători (nu doar fizic), cei mai dinamici și cei mai admirați bărbați din generația lor. Sunt siguri de ei, virili, stilați și hotărâți să nu facă rabat de la calitate în nici o zonă a vieții” (The Future of Men, Viitorul bărbaților, 2005).
Presa carpato-danubiano-pontică, conectată la tot ceea ce este artificial pe plan internațional, a reflectat imediat și – evident! – superficial-senzaționalist noile tendințe: “Americanii au născocit o nouă categorie masculină: ubersexualii. Acest gen de mascul lasă deoparte ceara de păr și orele petrecute la saloanele de înfrumusețare. În opinia americanilor, aceștia sunt deasupra standardelor, dar apreciază berea și femeile. La acești bărbați apar calități masculine apreciate de sexul opus, cum ar fi încrederea, conduita, pasiunea și compasiunea. Ubersexualii caută calitatea. Cei care au lansat acest nou concept au stabilit și diferențele dintre ubersexual și metrosexual” (G. 5 XI 05 p. 5). Cât despre retrosexual, retrograd fiind, era normal să fie consemnat ceva mai târziu la noi (în 2006): “retrosexualul. Este exact opusul curentului metro, chiar dacă este la fel de urban. Nu se epilează, nu își face unghiile, nu se machiază (nici măcar anticearcăn), se îmbracă cu ce apucă, nu își pensează sprâncenele și se uită în oglindă doar dacă se bărbierește” (sfin.ro 10 II 06). Aproape că ți-e rușine să fii considerat retrosexual! Noroc cu trecerea anilor, care mai netezește asperitățile: “Una dintre cele mai recente ‘specii’ masculine, retrosexualul, impresionează orice femeie prin gesturile sale de gentleman și prin siguranța afișată, care «ascund» rigiditatea și standardele ridicate pe care le are (…) exponatul catalogat drept un bărbat stilat și clasic, romantic și independent, gentil și atent este tiparul perfect al bărbatului ideal pentru aproape orice femeie” (adevarul.ro 17 I 12). Ne-a mai venit inima la loc…!
Sexual, sexual, ueber alles! Cutia prefixării lui sexual fiind larg deschisă, numai cine nu voia nu putea intra prin ea… O privire asupra variantelor artificiale de sexualitate masculină post-modernă… data viitoare.
Exemplificări și datări pentru sensurile și cuvintele noi din acest articol veți găsi în ediția a treia a DCR (Dicționarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.