Dacă desuetul retrosexual, consumistul metrosexual și artificial-reparatorul ubersexual mai aveau (în indicata ordine descrescătoare) ceva în comun cu sexualitatea, hipermodernul tehnosexual, atunci când numește reprezentantul unui stil de viață, nu își merită sufixoidul decât în măsura în care desemnează un palid, foarte îndepărtat (ca să nu ofenseze) fetișism.
Engl. technosexual este un cuvânt-valiză format în anul 2004 de un creativ, Ricky Montalvo, din techno(phile) Ă (metro)sexual. (Pentru puținii necunoscători ai termenului, să spunem că un creativ este geniul urban al zilelor noastre, formatorul, prin inventivitate publicitară, de irepresibile nevoi de consum.) Oportunistul (mai mult decât inventivul) Ricky Montalvo nu a făcut decât să înlocuiască, în rețeta de succes a metrosexualului, ingredientele cosmetice cu cele electronice. (Tinerii păreau mai dispuși să cheltuiască pentru a fi în pas cu tehnologia decât cu moda.) Blatul e același, numai siropul diferă: “un dandy narcisist care nu își iubește doar propria persoană, ci și stilul urban de viață și gadgeturile; un bărbat heterosexual care nu își neglijează latura feminină, dar are și o slăbiciune pentru electronice precum telefoanele mobile, PDA-urile, computerele, programele de calculator și web-ul”. Un an mai târziu, în 2005, compania Calvin Klein avea să înregistreze cuvântul ca marcă, sperând că va construi un brand. N-a fost să fie, generația sms-urilor, a mesajelor instant și a internetului miroase imediat șiretlicurile de marketing.
La noi, cuvântul apare în presă pe la sfârșitul anului 2006, când o revistă online pentru femei îl așeza, fără nicio explicație, într-o înșiruire de bărbați de tip nou: “Nu știu în ce măsură contează că suprabărbatul este denumit metrosexual, smoothie, ubersexual, tehnosexual etc.” (kudika.ro 18 X 06). Cinci ani mai târziu, la început de 2012, în cuprinsul unui articol (adevarul.ro 2 I 12) întâlnim, într-o indistinctă contiguitate, trei tipuri de tehnosexuali:
1. metrosexualul tehnofil al lui Ricky Montalvo (“Metrosexualii cu unghiile făcute și preocupați excesiv de propria imagine sunt întrecuți de tehnosexuali – obsedați de tehnologie, dar și de ei înșiși”);
2. tânărul născut în anii ’80-’90, vizat de campania din 2007 a firmei Calvin Klein, care-l ispitea cu “primul parfum pentru generația tehnosexuală”, conform declarației președintelui de atunci al companiei (“Termenul de «tehnosexual» a fost brevetat de Calvin Klein și reprezintă prima generație de «gadget freeks» (ciudații gadgeturilor – n.r.). Potrivit lui Lori Singer, vicepreședintele de marketing de la Calvin Klein (de fapt, de la Coty – nota noastră), citat de presa internațională, «tehnosexualii sunt generația tânără, care se caracterizează mai degrabă prin intermediul mediilor de comunicare folosite decât prin trendurile din muzică sau modă pe care le-au urmat»”);
3. fetișistul sexual morbid atras de androizi (“Titlul de «primul tehnosexual» i-a fost atribuit unui bărbat de 33 de ani din Georgia, Zoltan, care s-a plictisit să-și tot caute partenera ideală, așa că s-a hotărât să și-o construiască singur. Zoltan a creat o femeie-robot cu care susține că are o relație stabilă și cu care este fericit chiar și din punct de vedere sexual”).
Opusul tehnosexualului este ecosexualul sau vegansexualul (am scris despre el în articolul Ecologismul alimentar și sexual, la care trimitem). Cea mai fantezistă caracterizare a lui o face, pe metropotam.ro, o anume Gina: “Știre: vegansexualul este noul metrosexual, care înainte era doar un băiat mai îngrijit” (12 XII 07). Cum le zici matale, Ginuțo, mai rar!
Exemplificări și datări pentru sensurile și cuvintele noi din acest articol veți găsi în ediția a treia a DCR (Dicționarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.