Prognozele nu sunt optimiste nici pe termen lung, un raport al Fondului Monetar Internațional publicat la sfâr­șitul săptămânii trecute ară­tând că economia globală intră într-o perioadă în care petrolul va fi tot mai greu de găsit, marcată de noi creșteri ale prețurilor.

Estimările FMI nu sunt unice. Ana­liștii de la Erste au spus recent că barilul de petrol poate ajunge anul acesta la 150 de dolari, iar pragul de 200 de dolari nu este exclus dacă și Arabia Saudită, al doilea producător global de petrol, va fi cuprinsă de febra revoltelor.

Barilul Brent s-a scumpit cu 3,5% vineri și cu 49% într-un an.

Între timp, violențele continuă în Libia, țară aflată în top 20 producători de petrol la nivel mondial.

Sâmbătă, în Siria au fost ucise 28 de persoane după ce forțele de ordine au deschis focul asupra manifestanților, iar sute de egipteni continuă să protesteze la Cairo împotriva șefului institu­ției militare care conduce țara după înlăturarea lui Hosni Mubarak.

Toate aceste evenimente interna­ționale și-au pus amprenta și asupra prețului local al benzinei.

Statisticile europene arată că petroliștii din România se numără printre cei mai grăbiți când vine vorba de aplicat creșteri de preț, piața locală situându-se pe una dintre primele zece poziții în topul european al scumpirilor la pom­pă în perioada 03.01.2011 – 04.04.2011. Astfel, benzina din România s-a scumpit mai mult decât cea din Austria, Italia, Polonia sau Bulgaria, țări mai sărace în resurse comparativ cu piața locală, care își asigură circa jumă­tate din necesarul de petrol din producția proprie.

“Noi nu mai controlăm Petrom. Acesta este un handicap extraordinar. Am pierdut această companie. Ungaria de exemplu poate să facă prin MOL politica economică pentru că are parteneri nu numai de dialog, dar și de acțiune. Pe de altă parte, Bulgaria și-a folosit capacitatea de negociere. Aici intervin și relațiile diplomatice și modul în care negociezi cu partenerii tăi”, spune Daniel Dăianu, profesor de economie și fost ministru de finanțe.

Potrivit acestuia, dacă statul român ar mai fi avut vreun cuvânt de spus în administrarea Petrom, ar fi putut impune pentru o anumită perioadă o politică mai domoală privind creșterile de preț.

“Petrom are o poziție dominantă, iar comportamentul ei ar fi fost copiat și de celalte companii petroliere care nu ar fi riscat să-și piardă clienții prin scumpiri mai mari”, crede Dăianu.

Astfel, litrul de benzină mai sparge un record de preț după ce la începutul acestui an carburantul a depășit pentru prima dată pragul de cinci lei pe litru.

Din ianuarie și până în prezent, Petrom a aplicat șapte majorări de prețuri, ultimele două fiind de nouă bani pe litru.

Potrivit informațiilor Reuters, de la începutul anului și până acum, prețul barilului de petrol a crescut cu 28%, iar cotațiile internaționale la benzină

s-au majorat în perioada analizată cu 27%, mai ales din cauza conflictelor din nordul Africii. Cu toate acestea, nici petrolul și nici cotațiile internaționale la produsele petroliere nu au ajuns la nivelul istoric atins în vara anului 2008, când barilul de țiței atingea nivelul de 147 de dolari.

Transformate în dolari, prețurile în România au crescut cu circa 18% la benzină și cu 22% la motorină în perioada ianuarie – aprilie 2011. În lei, creșterea a fost de 5,4% pe litrul de benzină și de 8,7% pentru un litru de motorină. Practic, cu ultima scumpire aplicată la sfârșitul săptămânii trecute, un plin de benzină costă acum circa 260,5 lei, cu 13,5 lei mai mult comparativ cu prima zi a anului.

Ce fac alții

Țările vecine, confruntate la rândul lor cu creșterea accelerată a prețurilor la carburanți, par a fi găsit totuși soluții pentru a stopa scumpirile din benzinării. De exemplu, guvernul bulgar a ajuns la un acord cu rușii de la Lukoil, cel mai mare jucător din piața carburanților din Bulgaria, pentru suspendarea pe timp de o lună a scumpirilor la benzină și motorină.

Ungurii au trecut la suprataxarea companiilor de petrol, retail și telecom. Și pe partea de gaze naturale, un alt subiect delicat în România mai ales în contextul liberalizării impuse de Comisie Europeană, ungurii au găsit o soluție. Ei vor folosi rezervele de gaze ale statului pentru a reduce impactul prețului de import al gazelor rusești asupra sistemului centralizat de încălzire și a furnizorilor de utilități.

Nici țările vest europene nu au rămas fără reacție. De exemplu, Spania a anunțat că va adopta o serie de măsuri pentru a reduce consumul de carburanți. Printre acestea se numără reducerea limitei de viteză pe autostrăzi până la 110 km/h, ieftinirea biletelor de tren alături de o campanie masivă de promovare a transportului în comun, precum și creșterea consumului de biocombustibil. Au fost însă și voci care au susținut măsuri mai radicale. De exemplu, pilotul de Formula 1 Fernando Alonso, ar prefera mai degrabă ca guvernul spaniol să impună circulația în oraș în funcție de numărul de înmatriculare, par sau impar, și să nu reducă viteza pe autostrăzi. Sugestia lui Alonso amintește de măsura similară adoptată în regimul lui Nicolae Ceaușescu în anii 80.

Cum poate să scadă prețul

România, deși are rezerve de petrol mai mari și decât unguri și în comparație cu bulgarii, nu are nicio strategie pentru a se lupta cu scumpirea carburanților despre care analiștii cred că pun în pericol fragila revenire economică.

“Pot fi reduse accizele la carburanți, dar aici întrebarea este dacă ne putem permite eventualele pierderi la buget. Totodată, la nivelul UE cred că toate statele ar trebui să ajungă la o linie comună, să inițieze discuții cu statele producătoare de petrol, pentru că nici acestea la rândul lor nu au nimic de câștigat dacă prin scumpirea țițeiului vor arunca în recesiune mari economii cum este cazul SUA”, spune Dăianu.

Potrivit acestuia, pe termen lung prețul carburanților va continua să crească în contextul în care petrolul este oricum o resursă epuizabilă.

“Marele păcat la noi este faptul că dintr-o țară cu o mare varietate de resurse, la final toată lumea este păgubită”, a mai spus Dăianu.

Deși în mod normal, aceste creșteri succesive de prețuri ar fi trebuit să ducă la un declin accentuat al vânzărilor, cele mai recente informații din piață arată că de fapt cererea de produse rafinate a fost destul de puțin afetată. Astfel, datele din primele două luni ale anului arată că cererea a scăzut cu până la 5% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Practic, piața doar și-a continuat scăderea în contextul în care anul trecut volumele de carburanți comercializate local au fost cu 5% mai mici față de cele din 2009.

Subiecte #$/baril#benzina#Daniel Daianu#petrol#petrom#Rompetrol