Președintele României Traian Băsescu a anunțat la sfârșitul săptă­mâ­nii trecute că “povestea” care apa­re în ziare și la te­le­viziune des­pre revenirea eco­no­mi­ei încă nu este rea­li­tate, Europa fiind încă în criză.

În condițiile în care vor încetini expor­tu­ri­le și în absența unor mă­suri care să antre­ne­ze o revenire a con­su­mului, șansele re­dre­sării economiei în 2011 se diminuează.
“Tocmai am încheiat întâlnirea cu șefii de stat și de guvern din UE (vineri, la Bruxelles, la lucrările Consiliului European – n. red.). Ei probabil știu mai bine decât alții că Europa este încă în criză. Povestea care apare în ziare și la televiziune despre revenirea economiei încă nu este realitate”, a spus Băsescu la începutul unei întâl­ni­rii cu FMI, men­țio­nând că riscul ca econo­mi­ile să reintre în criză este încă “aproa­pe de noi toți”, po­tri­vit Mediafax.

Majoritatea eco­no­miilor europene, prin­ci­palii parteneri co­mer­ciali ai Ro­mâ­niei, au ieșit din re­ce­siune. Însă perspec­ti­vele nu sunt foarte op­timiste având în ve­dere pre­siu­nea ajus­tării chel­tuielilor publice pen­tru re­du­cerea defici­telor bu­getare. Stimulate de ce­re­rea ex­ter­nă, expor­turile au crescut, fără a an­tre­na re­ve­ni­rea econo­mi­ei, care con­­tinuă să se zbată în recesiune.

Iar potențialul exporturilor de a ajuta economia este limitat, având în vedere perspectiva încetinirii relansării principali­ilor parteneri comerciali ai României, precum și ponderea redusă a exporturilor în PIB, de circa 30%.
Industria, exporturile nu au suficientă forță pentru a trage economia din recesiune, în timp ce consumul intern rămâne foarte slab.
În 2009, în timp ce criza răvășea mediul de afaceri cu mii de insolvențe și zeci de mii de angajați concediați, toți oamenii de afaceri își puneau speranțele în 2010, așteptându-se la un an mai bun. Acum speranțele s-au mutat spre 2011.

Dar în 2011 ar urma să continue procesul de consolidare fiscală, Guvernul trebuind să reducă deficitului bugetar de la 6,8% din PIB în acest an la 4,4% din PIB%. Și se așteaptă să continue și concedierile în sectorul public.
În ceea ce privește salariile bugetarilor persistă îngrijorarea că Guvernul ar putea să fie nevoit de la 1 ianuarie să le readucă la nivelul anterior diminuării cu 25%. Reducerea salariilor bugetarilor cu 25% este o măsură temporară, valabilă până la sfârșitul acestui an, astfel că Guvernul trebuie să găsească soluțiile juridice pentru a nu fi obligat de Curtea Constituțională să readucă de la 1 ianuarie toate veniturile la nivelul anterior scăderii.

Relansarea economică rămâne fragilă din cauza diminuării fluxurilor de capital, a ajustărilor fiscale și a creșterii șomajului.
Previziunile unor analiști pentru anul viitor au devenit pesimiste, ei anticipând o posibilă revenire pe creștere economică de-abia în 2012. Totuși, FMI și guvernul sunt încrezători și estimează revenirea economiei pe creștere în 2011, prognozând un avans al PIB de 1,5%. Întrebat dacă România va avea creștere economică anul viitor, șeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a replicat: “Credem că da, creșterea va fi pozitivă anul viitor”.
Și BERD, cel mai mare investitor instituțional din România, și-a îmbu­nătățit estimările privind evoluția PIB anul viitor, de la o creștere zero prognozată în iulie la 0,9%. Chiar și așa, prognoza este de departe cea mai pesimistă dintre toate țările din regiune.
Șeful statului și membrii delegației FMI, CE și BM au mai discutat sâm­bătă, la Cotroceni, și despre perspectivele unei eventuale noi colaborări astfel în­cât, prin accentul pus pe privatizare și re­forme, să se atingă obiectivul unei creș­teri economice sustenabile

A șasea derogare pentru arierate?
Acumularea de arierate este unul dintre factorii care împiedică revenirea economiei pentru că afectează fluxurile de lichidități ale firmelor.
Reducerea arieratelor până la eliminare a fost principala solicitare a FMI astfel încât statul să nu mai acționeze ca un factor de blocaj financiar în economie. Deși Guvernul s-a angajat în fața Fondului să reducă arieratele către sectorul privat, la fiecare evaluare a acordului a cerut o nouă derogare, nereușind să se încadreze în valorile trimestriale asumate. Iar FMI a fost îngăduitor, acordând de fiecare dată derogările solicitate.
Din 2011, Executivul vrea să oblige autoritățile locale să includă plățile de arierate în execuția bugetară proprie și să nu mai angajeze noi cheltuieli sau împrumuturi înainte de a rambursa vechile datorii, după ce FMI a sesizat noi acumulări de arierate.

“Cuiul” arieratelor

n Țintele trimestriale privind arieratele, criterii cantitative de performanță în acordul cu FMI, nu au fost respectate niciodată. Deși Guvernul s-a angajat în fața Fondului să reducă arieratele către sectorul privat, la fiecare evaluare a acordului a cerut o nouă derogare, nereușind să se încadreze în valorile trimestriale asumate. Iar FMI a fost îngăduitor, acordând derogările solicitate.

n Legislația privind salarizarea unitară, unul dintre criteriile structurale de referință în cadrul acordului cu FMI, a beneficiat de clemență din partea Fondului. După o serie de amânări, la începutul acestui an a intrat în vigoare legea salarizării. Însă aplicarea a fost un eșec, accentuat și de discrepanțele salariale create de acordarea stimulentelor. La sfârșitul lunii octombrie a expirat noul termen, prelungit cu o lună, pentru finalizarea legislației de aplicare. În 2011, se va aplica o altă lege a salarizării, complet diferită de cea existentă.

n Legea pensiilor, un alt criteriu structural, a fost de asemenea întârziată. Ultimul termen pentru aprobarea legii pensiilor a fost 30 septembrie. La începutul lunii octombrie legea sistemului unitar de pensii publice a fost declarată constituțională. Partea din reforma pensiilor referitoare la reducerea pensiilor speciale a fost deja implementată. Noile prevederi privind indexarea pensiilor vor intra în vigoare în 2012, după ce încetează înghețarea pensiilor din 2011.

Subiecte #creșterea PIB#Traian Basescu