Băsescu către investitori: Munca la negru a devenit sport național

Președintele României le-a reproșat ieri șefilor celor mai mari companii cu capital străin, într-o dezbatere despre relansarea economiei, că neplata taxelor sau angajarea de forță de muncă la negru au devenit “un sport pentru mediul de afaceri”. El afirmă că 1,6 milioane de români lucrează fără forme legale în timp ce oficial sunt numai 4,5 milioane de salariați.

În fața a aproape 200 de persoane, oameni de afaceri și directori ai celor mai mari companii locale, Băsescu a stat ieri la aceeași masă cu președintele Consiliul Investitorilor Străini (CIS) Mariana Gheorghe, șefa celei mai mari companii din România, Petrom, și cu Dominic Bruynseels, președintele executiv al BCR, într-una din puținele ocazii pe care le-a dat oamenilor de afaceri de a-i pune întrebări. Aceștia însă nu au fost foarte incisivi în discuțiile cu șeful statului și nici nu i-au dat replica în privința muncii la negru și a evaziunii.

Jean Valvis, omul de afaceri de al cărui nume se leagă două branduri puternice, Dorna și LaDorna Lactate, i-a spus președintelui că nevoile firești ale fiecărui investitor sunt predictibilitatea și strategia. “Noi cerem strategiile și am dori să fim și partenerii dumneavoastră în elaborarea lor. De 16 ani cer o strategie în domeniul agriculturii, pe care România nu o are, într-un sector care ar trebui să aibă o strategie pe termen lung”, a spus Valvis, prezent la conferința “Parteneriat pentru creștere în 2011”, organizată ieri de ZF împreună cu CIS, care reunește 118 companii ce produc 30% din PIB.

În replică, Băsescu i-a spus omului de afaceri că foarte frecvent “se țipă” după o strategie de dezvoltare, că el, în calitate de președinte al statului, nu este adeptul creării unei noi strategii de dezvoltare, pentru că România are deja un plan convenit cu UE pe termen mediu și lung, cu 7 programe operaționale, plus finanțările pentru agricultură.

“La agricultură aveți 19 miliarde de euro. Ce alte strategii mai vreți?”, a spus președintele. Valvis a spus ulterior că “dacă ai fonduri de la UE nu înseamnă că ai o strategie”.

Mariana Gheorghe a spus însă că autoritățile publice suferă de o lipsă de leadership și că este dezamăgită de faptul că reprezentanții CIS, ale cărui firme aduc 20% din PIB-ul României și care au planficate investiții de 2 mld. euro anul viitor, nu au reușit să discute cu premierul Emil Boc. De aceea, au fost nevoiți să apeleze la ajutorul președintelui.

Șeful statului a anunțat că, pentru prima dată, cele 6 -7% din PIB alocate investițiilor vor fi folosite în primele două trimestre, nu la final de an pentru acoperirea deficitelor, cum se făcea până acum, și de aceea este posibil să avem o creștere economică mai mare de 1,5%.

Spre finalul discursului însă, președintele României și-a mai temperat atitudinea defensivă, rugându-i pe investitorii străini să aibă încredere în România și să continue investițiile, pentru că nu vor fi dezamăgiți. Băsescu le-a promis investitorilor străini că în perioada următoare va stimula Guvernul să vină la discuții cu aceștia, spunând că se va folosi de “toată influența politică” pentru a conveni asupra unor măsuri.

În opinia șefului statului, băncile sunt în continuare responsabile pentru situația economică actuală a României, pentru că acordau credite cu buletinul, însă acum au devenit prea restrictive. “Măcar să deschideți liniile de finanțare pentru IMM-uri pentru că de aici vă veți lua banii înapoi, pentru că de la cei cărora le-ați dat credite cu buletinul nu cred că vi-i mai recuperați”, a spus Traian Băsescu, uitându-se la Dominic Bruynseels, șeful celei mai mari bănci din România, BCR.

Întrebat de Șerban Toader, vicepreședinte al CIS și senior partner al firmei de audit și consultanță KPMG, dacă un consiliu de dezvoltare economică – una dintre propunerile lansate de CIS pentru relansarea economiei – ar putea avea o contribuție la revenirea pe creștere, Băsescu a replicat: “Nu aș vrea ca acest consiliu să facă ceea ce și noi știm să facem, adică strategii. Vă asigur că în 3 luni putem avea o strategie extraordinară, care dacă nu e finanțată, este făcută degeaba”, a spus Băsescu.

Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la București, și-a manifestat nemulțumirea față de problemele din agricultură, care împiedică venirea altor investitori pe piața locală.

“În agricultură avem două probleme: lipsa de echipamente pe de-o parte și pe de altă parte lipsa de consolidare a suprafețelor agricole. Anul acesta nu s-au lucrat 2,8 milioane de hectare. Conform regulilor UE, indiferent dacă lucrezi sau nu pământul, subvenția de 100 de euro la hectar se primește. Stimulez ideea unei impozitări a pământurilor nelucrate, în așa fel încât dacă nu lucrezi pământul, vei plăti un impozit mai mare decât subvenția de la UE de 100 de euro, care uneori pare a fi mai convenabilă decât lucrarea pământului.”

Mai mult, Sorin Mândruțescu, președintele gigantului în IT Oracle și al AmCham, a recunoscut că președintele “a ridicat o minge la fileu” în ceea ce privește expunerea reprezentanților mediului de afaceri în ceea ce privește dezbaterile care au loc pe tematici economice.

Ce impact au propunerile investitorilor în discuțiile cu autoritățile

Consiliul Investitorilor Străini, care reunește unele dintre cele mai puternice companii private, a pus în urmă cu o lună pe masa Guvernului un set de măsuri pentru scoaterea economiei din recesiune după doi ani de criză în care autoritățile au improvizat mai multe planuri de relansare rămase în mare parte pe hârtie.

“Până în prezent, din cele 80 de măsuri propuse de la lansarea programului de creștere economică, din care 12 erau prioritare, numai cinci au ajuns într-un stadiu avansat de discuții. Cele 10 echipe ale CIS care au patricipat la proiect s-au întâlnit cu miniștrii sau reprezentanții ministerelor Muncii, Justiției, Economiei, Transportului, au avut discuții cu reprezentanții principalelor partide politice – PSD, PD-L, PNL -, cu președinția, cu reprezentanții ambasadelor sau ai instituțiilor financiare europene FMI, UE. În ultima lună am avut peste 16 întâlniri și am cheltuit 1.200 de ore”, a spus Mariana Gheroghe, CEO al Petrom.

Ea a mai precizat că lipsa de leadership, de coordonare din partea autorităților, face ca demersul de implementare a măsurilor de relansare economică să fie mai dificil. “Toate acțiunile propuse până în prezent au ca scop stabilizarea economiei și consolidarea bugetară. Suntem dezamăgiți că nu am avut până acum o întâlnire cu premierul Emil Boc, dar sperăm că vom avea o discuție în curând. CIS nu are culoare politică, prin măsurile propuse vrem să ne oferim resursele și experiența pentru a ajuta politicienii să treacă de probeleme actuale”, a adăugat Gheorghe. Șefa Petrom a adăugat că firmele membre CIS, care contribuie cu peste 20% din totalul veniturilor la bugetul statului, intenționează să facă anul viitor investiții în valoare de două miliarde de euro.

Dominic Bruynseels, președintele executiv al BCR, este de părere că CIS a livrat măsuri concrete pentru ca România să revină pe creștere, iar măsurile propuse pot genera rezultate pe termen scurt, iar plățile trebuie să continue, pentru că businessul nu poate continua fără lichidități.

“Piața imobiliară a fost stabilizată de programul «Prima casă», iar noi am propus ca programul «Prima casă 3» să continue și până la finele lui 2011, dar să se extindă și criteriile de eligibilitate. Estimările de creștere economică pentru 2011 indică semnale bune, dar nu trebuie să ne limităm doar la asta. Trebuie să existe o schimbare în autoritățile publice, care să meargă până la nivel de management sau marketing, în așa fel încât să se aplice aceleași reguli ca în mediul privat”, a spus Bruynseels.

Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a spus că băncile au trimis deja propuneri pentru o “replică” la programul “Prima casă 2”, dar o eventuală prelungire a acestuia rămâne deocamdată la stadiul de discuție. “Având în vedere succesul programului, vrem să-l continuăm și să creștem gradul de implicare al băncilor. Băncile au trimis propuneri pe care am început să le analizăm și suntem de acord cu unele dintre ele. Până în prezent, au fost acordate 30.000 de garanții de stat pentru achiziția de locuințe prin programul “Prima casă”, în valoare de peste 1,25 miliarde de euro. Nu știu însă dacă va exista o Prima casă 3 sau o replică la Prima casă 2″, a spus Drăgoi.

Ce mesaje a transmis ieri președintele la conferința ZF:

• E pentru prima dată în istoria FMI când se acceptă ca banii pentru investiții – cei
• 6 – 7% din PIB- să fie planificați în primele două trimestre ale anului viitor, cu condiția ca această măsură să nu stopeze investițiile din a doua parte a anului. Până acum, sumele alocate investițiilor erau folosite în a doua parte a anului, fiind investiții în baza cărora se ajusta deficitul.
• Tot ceea ce auzim în mass-media este o listă mare de responsabilități pe care statul le are. Dar o listă cel puțin egală de responsabilități există și pentru mediul de afaceri, în a respecta legea. Niciun stat nu ar putea combate eficient munca la negru și evaziunea dacă patronatele nu fac asta.
• Cei care vorbesc despre economie la televiziunile din România sunt substituiți în abordările economice de neaveniți din politică și economie. Dacă oamenii de afaceri se vor implica mai mult în dezbaterile din mass-media cu privire la fenomenele economice, avantajul ar fi că
• populația României putea redeveni optimistă. Despre economia României vorbesc oameni care dezinformează populația, pentru a-și deservi interesele politice sau care își apără un business mai mic sau mai mare.
• Am căzut în plasa încercării de a da o soluție politică partidelor parlamentare pornind de la premisa că toți blamau legea pensiilor. Am trimis-o înapoi și a rămas blocată, ceea ce a creat neîncredere în fața reprezentanților Fondului, deși am avut asigurări de la oameni politici că dacă trimit legea pensiilor înapoi, o rezolvăm.
• Pentru bugetul de anul următor, esențială este încadrarea în deficit, de 4,4%, pentru că trebuie rezolvate și alte deficite, cum ar fi cel de la bugetul de pensii – care este estimat la 3,1 – 3,6 miliarde de euro sau cel al fondului de șomaj, de 0,6 miliarde de euro.
• Până în luna octombrie ne-am asumat responsabilitatea plății a 2 mld. lei din arieratele de la sănătate, care s-au plătit și în numai două săptămâni valoarea arieratelor a crescut cu 1,2 mld. lei, pentru că s-au înaintat facturi care nu erau emise până atunci. Pentru a avea situații clare, trebuie să se acționeze în legalitatea, adică facturarea după prestație.
• Băncile au o responsabilitate pentru situația actuală, ele au fost avertizate de guvernator, care le spunea: “Mai ușor cu creditele cu buletinul”. Acum au devenit prea restrictive
• Sistemele de protecție socială inventate în România fac ca 45% din veniturile bugetului de stat să se fi dus până acum pe cheltuieli sociale, care includ pensiile. Circa 13 milioane de români – și nu pensionari – erau asistați social până la începutul anului 2010, fie prin subvenții pentru încălzire, banii de transport cu trenul – un pachet exagerat în raport cu ceea ce poate România. La acestea se mai adăugau cheltuielile de 31% pentru salarizarea bugetarilor, și cum 75% din veniturile de la buget erau blocate, într-o țară cu o economie care vrea să se dezvolte.
• România nu poate avea o economie socială. Până nu punem economia la punct și până nu facem bugete prin care să susținem investițiile, nu vom putea face o economie socială.
• Agenda UE 2020, cele 7 programe operaționale de finanțare europeană, la care se adaugă banii pentru agricultură, sunt motoare de relansare economică.

Ce spun cei de la ministere

Nicolae Ivășchescu, secretar de stat în Ministerul Muncii: Lucrăm la o strategie de flexisecuritate, la flexibilizarea sistemului de muncă temporară, care ar putea genera o absorbție nelimitată a forței de muncă. Lucrăm și la solicitările din partea mediului de afaceri în ceea ce privește disponibilizările, care să se facă mai mult pe criterii de competivitate și nu sociale.

Barna Tanczos, secretar de stat în ministerul Agriculturii: Din ce în ce mai multe contracte de finanțare din banii europeni au probleme, deși agricultura nu stă rău în comparație cu alte ministere. Riscăm ca banii de la UE să ni se scurgă printre degete. Proiectele au dificultăți în implementare și dorim să obținem o prelungire a duratei implementării cu până la 30-40%.

Gheorghe Voicu, consilier al ministrului economiei: Cel mai atractiv domeniu de investiții în România pare să fie în acest moment cel al energiei regenerabile, cred că aici ne pot ajuta investitorii. Însă băncile au retincență în a acorda finanțări în acest domeniu, știu doar câteva bănci care
fac asta.

Ce au spus participanții

Mariana Gheorghe, CEO al Petrom: Lipsa de leadership, de coordonare din partea autorităților, face ca demersul de implementare a măsurilor de relansare economică să fie mai dificil. Până în prezent, din cele 80 de măsuri propuse de la lansarea programului de creștere economică, din care 12 erau prioritare, numai cinci au ajus într-un stadiu avansat de discuții. Cele 10 echipe ale CIS care au patricipat la proiect s-au întâlnit cu miniștrii sau reprezentanții ministerelor Muncii, Justiției, Economiei, Transporturilor, au avut discuții cu reprezenanții principalelor partide politice – PSD, PD-L, PNL -, cu președinția, cu reprezentanții ambasadelor sau ai instituțiilor financiare europene- FMI, UE. Toate acțiunile propuse până în prezent au ca scop stabilizarea economiei și consolidarea bugetară. Suntem dezamăgiți că nu am avut până acum o întâlnire cu premierul Emil Boc, dar sperăm că vom avea o discuție în curând. Companiile membre CIS, care contribuie cu peste 20% din totalul veniturilor la bugetul statului, intenționează să facă anul viitor investiții în valoare de două miliarde de euro.

Jean Valvis, președinte și acționar al Valvis Holding: Cerem strategiile și am dori să fim și partenerii autorităților publice în elaborarea lor. De 16 ani cer o strategie în domeniul agriculturii, pe care România nu o are, într-un sector care ar trebui să aibă o strategie pe termen lung. Dacă ai fonduri structurale de la UE nu înseamnă că ai o strategie.

Dominic Bruynseels, directorul executiv al BCR: CIS a livrat măsuri concrete pentru ca România să revină pe creștere, iar măsurile propuse pot genera rezultate pe termen scurt, iar plățile trebuie să continue, pentru că businessul nu poate continua fără lichidități. Piața imobiliară a fost stabilizată de programul «Prima casă», iar noi am propus ca programul «Prima casă 3» să continue și până la finele lui 2011, dar să se extindă și criteriile de eligibilitate. Estimările de creștere economică pentru 2011 indică semnale bune, dar nu trebuie să ne limităm doar la asta. Trebuie să existe o schimbare în autoritățile publice, care să meargă până la nivel de management sau marketing, în așa fel încât să se aplice aceleași reguli ca în mediul privat.

Traian Băsescu, președintele României: Cea mai mare lovitură pe care a primit-o România a fost nevoia de creștere a TVA. Și acum regret enorm creșterea TVA ca alternativă la decizia Curții Constituționale de a nu accepta reducerea temporară a pensiilor. Cei care au pierdut masiv vor fi pensionarii. Veți vedea cifrele de la Statistică pe trimestrul 3, să vedeți ce evoluție a avut după ce rezultatele din T2 arătau o revenire pe creștere. Tot ceea ce auzim în mass-media este o listă mare de responsabilități pe care statul le are. Dar o listă cel puțin egală de responsabilități există și pentru mediul de afaceri, în a respecta legea. Niciun stat nu ar putea combate eficient munca la negru și evaziunea dacă patronatele nu fac asta. 1,6 milioane de români lucrează la negru, în România, unde sunt 4,5 milioane de salariați înregistrați oficial. A devenit un sport pentru mediul de afaceri, fie că e vorba de nepalata taxelor sau anagajrea de forță de muncă la negru. Băncile au o responsabilitate pentru situația actuală, ele au fost avertizate de guvernator, care le spunea “Mai ușor cu creditele cu buletinul”. Acum au devenit prea restrictive.

Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul de Finanțe: Succesul programului “Prima casă” ne face să vrem să-l continuăm și să creștem gradul de implicare a băncilor. Băncile au trimis propuneri pe care am început să le analizăm și suntem de acord cu unele dintre ele. Până în prezent, au fost acordate 30.000 de garanții de stat pentru achiziția de locuințe prin programul Prima casă, în valoare de peste 1,25 miliarde de euro. Nu știu însă dacă va exista o Prima casă 3 sau o replică la Prima casă 2.

Președintele le-a promis investitorilor străini că restructurarea sectorului de stat va continua și în 2011, iar până la sfârșitul acestui an vor mai fi concediați 26.000 de bugetari. Mariana Gheorghe, președintele CIS, a afirmat că economia nu are lideri la nivel guvernamental