Președintele Traian Băsescu a justificat în fața Parlamentului într-un discurs ponderat demersul reorganizării administrative a țării, dar și a modificării Constituției susținând că birocra­ția sufocă acum administrația locală, în condițiile în care în fiecare județ există 44-45 de instituții deconcentrate, în vreme ce legea fundamentală nu mai este potrivită cu realitățile curente.

După discursul președintelui, premierul Emil Boc a anunțat că reorganizarea va începe cu preluarea la primării a unor atribuții minis­te­riale, după ce coaliția de guvernare stabilise să amâne discuțiile despre trecerea la regiuni în urma refuzului UDMR de a accepta variantele care i-au fost prezentate de PDL.

Deși tema discursului președintelui în fața Par­lamentului a fost modificarea Constituției – un proiect în acest sens redactat de Președinție urmând să intre în dezbaterea Parlamentului la 1 septembrie – șeful statului s-a referit și la reorganizarea teritorială afirmând că, în acest moment, agențiile guvernamentale și consiliile județene sufocă administrațiile locale, lucru ce poate fi schimbat prin reorganizare.

Propunerile președintelui și ale Guvernului privind reorganizarea sunt refuzate de opoziție și de UDMR, în condițiile în care niciuna dintre instituțiile care au cochetat cu ideea trecerii la regiuni prin desființarea județelor actuale nu au prezentat studii care să justifice urgența unui astfel de demers.

În privința modificării Constituției, șeful sta­tului a reluat ideile pe care le expusese deja, deși unele dintre ele au fost “amendate” de Curtea Constituțională ca fiind neconstituțio­na­le. Unul dintre aceste subiecte îndelung dispu­tat, anume eliminarea din legea funda­men­tală a prevederii potrivit căreia averea do­bândită se prezumă a fi licită, a fost apărat de șeful statului care a susținut că doar în România și în Bulgaria mai există o astfel de prevedere, în vreme ce în toate celelalte țări ale UE trebuie să justifici în fața autorităților proveniența averii.

Proiectul de modificare a Constituției pro­pus de președinte mai prevede limitarea prin legea fundamentală a deficitului bugetar la 3% și PIB și a datoriei publice la 60% din PIB (excepțiile fiind în cazuri de forță majoră).

Discursul șefului statului în Parlament a intervenit la câteva ore după ce PDL și UDMR au decis să amâne reorganizarea teritorială.

Este al 14-lea discurs pronunțat de Traian Băsescu în fața Parlamentului în calitate de șef al statului, în afară de cele două rostite la depu­ne­rea jurământului de președinte.

Principalele modificări pe care președintele le cere în Constituție

  • Averea trebuie justificată de posesor. Nu procurorul trebuie să demonstreze că ea este ilicită, ci posesorul că este licită.

  • Deficitul bugetar nu poate depăși prin Constituție 3% din PIB și datoria publică 60% din PIB.

  • Împrumuturile pot fi făcute doar pentru investiții, nu și pentru consum.

  • Revocarea și numirea unor membri ai Guvernului este posibilă doar după consultarea premierului cu șeful statului.

  • Răspunderea Guvernului în fața Parlamentului este posibilă o singură dată în aceeași sesiune cu excepția situației în care ea este angajată pe legea bugetului și legea asigurărilor sociale.

  • Președintele poate fi suspendat din funcție doar cu avizul favorabil al Curții Constituționale.

  • Este nevoie de un termen de maximum 10 zile în care Parlamentul să se pronunțe cu privire la învestirea Guvernului.

Subiecte #administrativ#agentii#Constitutie#deconcentrate#judete#regionalizare#Traian Basescu