Președintele Traian Băsescu a trimis, joi, Parlamentului cererea de reexaminare a Legii privind parteneriatul public-privat.
Legea trimisă spre promulgare reglementează încheierea și derularea parteneriatului public-privat ce are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea și/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri destinate prestării unui serviciu public și/sau operării unui serviciu public.
Problemele pentru care președintele a decis să retrimită Parlamentului Legea privind parteneriatul public-privat au fost semnalate de MEDIAFAX în luna octombrie.
Astfel, în cererea de reexaminare, se menționează că, potrivit art. 38 din noua Lege a parteneriatului public-privat, partenerul public poate să denunțe unilateral contractul de parteneriat public-privat din motive excepționale legate de interesul național sau local, după caz.
“Având în vedere că legea nu definește «motivele excepționale legate de interesul național sau local», ipoteză care poate genera o denunțare unilaterală a contractului, considerăm că se impune stabilirea clară, prin lege, a situațiilor ce pot constitui motive excepționale de interes național sau local ce conduc la încetarea unilaterală a contractului. Această reglementare detaliată a măsurilor excepționale în care poate fi denunțat contractul de parteneriat public-privat se impune cu atât mai mult cu cât în această situație partenerul privat va avea dreptul să primească o despăgubire dacă această denunțare îi creează un prejudiciu”, se arată în solicitarea președintelui.
El menționează că, pentru atragerea investitorilor, este necesar ca România să aibă un cadru juridic predictibil în materie, astfel încât să se cunoască de la început regimul juridic aplicabil parteneriatului public-privat.
“Or, o asemenea prevedere ce nu reglementează în mod transparent aspectele ce pot conduce la denunțarea unilaterală a contractului lasă loc arbitrariului și unei marje largi de acțiune partenerului public în derularea eventualelor contracte de parteneriat public-privat, ceea ce poate afecta climatul investițional”, atrage atenția șeful statului.
Președintele aduce ca argument jurisprudența Curții Constituționale în ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească. Astfel, CC a constatat că “legea trebuie să fie, în același timp, accesibilă și previzibilă”, că, potrivit Legii privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, “textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce”, “actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie”.
Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesară. Curtea mai menționează că trebuie avute în vedere și dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, “În România, respectarea […] legilor este obligatorie”. Astfel, Curtea constată că nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componența sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, se arată în cererea de reexaminare.
Președintele consideră., totodată, că art. 42 din noua Lege a parteneriatului public-privat prevede o procedură lipsită de transparență în ceea ce privește înlocuirea partenerului privat, fără realizarea unei noi proceduri de atribuire.
Potrivit articolului 42, alin. (1), în cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu își îndeplinește obligațiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligațiile față de finanțatorii proiectului, partenerul public, din proprie inițiativă sau la solicitarea finanțatorilor proiectului, va putea înlocui partenerul privat în condițiile alin. (2) și (3).
Alineatul 2 stabilește că înlocuirea partenerului privat se poate face fără realizarea unei noi proceduri de atribuire, numai dacă: a) această posibilitate a fost prevăzută în cadrul documentației de atribuire inițiale într-o modalitate clară, precisă și neechivocă, indicându-se cauzele unei astfel de înlocuiri potențiale și condițiile în care poate fi realizată, în conformitate cu prevederile normelor de aplicare; și b) această posibilitate a fost inclusă în cadrul contractului de parteneriat public-privat, în conformitate cu prevederile normelor de aplicare.
Conform alineatului 3, în absența îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute la alin. (2), orice înlocuire a partenerului privat necesită declanșarea unei noi proceduri de atribuire.
Președintele consideră că, deși procedura înlocuirii partenerului privat, fără derularea unei noi proceduri de atribuire, în cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu își îndeplinește obligațiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligațiile față de finanțatorii proiectului, poate fi justificată, principiile egalității de tratament și transparenței decizionale trebuie aplicate. El subliniază că aceste principii sunt menite să ofere o protecție adecvată investitorilor în cadrul procedurilor derulate pentru atribuirea contractelor, precum și posibilitatea verificării cheltuirii banilor publici, având în vedere faptul că, potrivit art. 12 din noua lege, “partenerul public poate contribui la finanțarea realizării investițiilor cu resurse financiare publice provenind exclusiv din fonduri externe nerambursabile postaderare și din contribuția națională aferentă acestora, în condițiile prevăzute de legislația Uniunii Europene”.
“Mai mult decât atât, considerăm că este necesar ca legea să prevadă criteriile în baza cărora vor fi atribuite proiectele de parteneriat public-privat, atunci când nu va avea loc o nouă procedură de atribuire întemeiată pe legislația privind achizițiile publice și nu prin intermediul normelor de aplicare, ce au o forță juridică inferioară legii”, se mai arată în cererea de reexaminare.
În luna octombrie, agenția MEDIAFAX a anunțat că Guvernul a aprobat, fără să fie anunțat public, proiectul de lege privind PPP, într-o formă care îi permite să înlocuiască, din proprie inițiativă sau la cererea finanțatorilor, firma angajată într-un proiect de parteneriat public-privat și care nu își respectă obligațiile contractuale sau față de finanțatori, fără însă să inițieze o nouă procedură de atribuire,cu licitație sau cerere de oferte.
Lipsa unei noi proceduri de atribuire va fi posibilă dacă această variantă este inclusă în documentația inițială de atribuire și în contractul de parteneriat public-privat. O nouă procedură de atribuire este tratată ca “necesitate” doar dacă în documentația de atribuire și în contract nu a fost inclusă acea variantă.
Prevederea a fost introdusă atunci de Guvern în proiectul legii privind parteneriatul public-privat, care diferea însă de cea trimisă Comisiei Europene spre consultare și care prevedea că înlocuirea firmei angajate pentru un proiect de parteneriat public-privat va fi efectuată numai printr-o procedură de selecție.
Departamentul Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine a reacționat atunci susținând că modificările la noua lege a Parteneriatului Public-Privat sunt rezultate ale consultărilor cu reprezentanții Comisiei Europene, “pentru o mai bună claritate și coerență cu legislația UE”, și sublinia că reprezentanții Departamentului nu au fost contactați înainte de publicarea știrii.
Camera Deputaților a adoptat, în 13 decembrie 2013, cu 242 de voturi “pentru”, 37 voturi “împotrivă” și 40 de abțineri, proiectul de lege privind parteneriatul public-privat, Camera fiind forul decizional.
Deputatul PDL Alexandru Nazare a precizat că deputații democrat-liberali au votat împotriva proiectului de lege, ei apreciind că legea ar deschide calea pentru încheierea unor contracte netransparente și ar da atribuții nejustificat de mari Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine.
Proiectul de lege vizează reglementarea încheierii și derulării parteneriatului public-privat și reprezintă practic o nouă lege care reglementează acest domeniu.
Ca urmare a adoptării acestui proiect, se propune abrogarea Legii parteneriatului public-privat 178/2010, cu modificările și completările ulterioare.
Propunerea legislativă prevede că, în cazul în care partenerul privat sau societatea de proiect nu își îndeplinește obligațiile asumate în cadrul contractului de parteneriat public-privat sau obligațiile față de finanțatorii proiectului, partenerul public, din proprie inițiativă sau la solicitarea finanțatorilor proiectului, va putea înlocui partenerul privat.
Totodată, proiectul prevede că înlocuirea partenerului privat se poate face fără realizarea unei noi proceduri de atribuire, în anumite condiții.
Potrivit propunerii legislative, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează de către persoane împuternicite în acest sens de către Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine.
Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine va monitoriza și supraveghea respectarea prevederilor acestei legi și a actelor normative emise în aplicarea acesteia, putând lua orice măsuri prevăzute de lege pentru îndreptarea neconformităților constatate, se mai stipulează în propunerea legislativă.
Totodată, propunerea legislativă prevede și faptul că procedurile de atribuire demarate în temeiul dispozițiilor Legii nr.178/2010 privind parteneriatul public-privat, cu modificările și completările ulterioare, în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a acesteia, încetează de drept.