Clanurile tiganesti si-au impartit, nu neaparat frateste, majoritatea cladirilor vechi din centrul Timisoarei. Locuitorii zonelor au privit neputinciosi. Cei care ar fi trebuit sa intervina sunt banuiti de complicitate. Iar daca autoritatile romane nu reactioneaza, reactioneaza strainii. La sfarsitul anului trecut, o ampla actiune a procurorilor germani a ajusn pana in Timisoara – perchezitii si confiscari de documente. Se vorbeste despre o banda care a fraudat statul german cu milioane de euro, iar membrii ei sunt personaje cunoscute prin afacerile lor imobiliare in orasul de pe Bega. O echipa a emisiunii “Romania te iubesc” a pornit pe urmele banilor pana in Germania, la Frankfurt si Augsburg.
De ani de zile, clanurile de rromi din Timisoara au pus mana pe imobilele din centrul orasului. Spitale, foste institutii publice sau cladiri de locuinte, toate au capatat proprietari noi. Bastanii, cum sunt numiti pe malurile Begai, au apelat la mijloace ingenioase pentru a dobandi cladiri extrem de valoroase din punct de vedere arhitectonic – au cumparat drepturi succesorale, au inventat mostenitori sau au pus presiuni pe cei care detineau aceste imobile pentru a le vinde.
Capii clanurilor de rromi din Banat detin averi colosale si pana acum nimeni in Romania nu s-a intrebat de unde au atatia bani. In fiecare vara, strazile din Timisoara sunt invadate de bolizii celor care se intorc din Germania.
In octombrie 2011, o ampla actiune a procurorilor germani s-a desfasurat si in Timisoara – perchezitii si confiscari de documente. Se vorbeste despre o banda ce a fraudat statul german cu milioane de euro. Am hotarat si noi sa mergem sa vedem din ce au facut rromii din Timisoara bani pentru casele somptuoase.
La procuratura din Augsburg, landul Bavaria, aflam ca de mai bine de un an o grupare de rromi este cercetata pentru fraude fiscale intr-o ancheta ce vizeaza si Romania.
Swabmunchen, o localitate linistita din Bavaria. Despre Nicolae Mihai se stie doar ca a facut bani din afaceri cu masini second-hand. Multi bani. Opt persoane din ancheta germana sunt din familia Mihai. Acolo au un showroom de masini. Showroomul de masini sau shrotul cum este el numit de banateni pare pustiu. Doar cateva masini de lux care nu par a astepta cumparatori. Dupa lungi asteptari in fata unei vile cochete din peisajul bavarez apare d-na Mihai. Doamna Mihai este convinsa ca si ancheta din Germania este o facatura si ca dusmanii din Timisoara sunt cei care au instrumentat-o.
Timisoara este dominata de doua clanuri de rromi rivale – Mihai si Carpaci-Stancu. Cand nu se rafuiesc pe strada isi disputa conflictele in salile de judecata, iar miza este de cele mai multe ori imobiliara.
Nicolae Mihai are o avere estimate la 10 milioane de euro. Ionelas Carpaci are o avere estimata la peste 12 milioane de euro. Exact nu stie nimeni, nici macar fiscul, care nu i-a intrebat niciodata, nimic.
Anul trecut, intr-o ancheta a emisiunii “Romania te iubesc” v-am aratat cum Ionelas Carpaci, cel care si-a schimbat numele in Sandner, a pus mana pe niste proprietati prin metode dincolo de lege. Acum este inculpat pentru fals, uz de fals si inselaciune. Dupa o scurta perioada in care a stat in arest este cercetat in stare de libertate. Este obligat doar sa nu paraseasca Timisoara.
Care a fost metoda folosita de Ionelas? A aflat ca in centrul orasului un teren a apartinut pe la 1900 unui cetatean pe nume Berger, care n-a avut mostenitori. Carpaci-Sandner este acuzat ca a fabricat un act de identitate fictiv pentru un cetatean de nationalitate maghiara si a falsificat decizii de retrocedare.
Avocatul Florin Kovacs s-a ocupat de mai multe cazuri cu fraude imobiliare. “Au mers pana la falsificarea deciziei, dispozitiei de retrocedare a primarului, iar daca cel care fusese ofertat sa cumpere nu ar fi avut si el cunostiinte in primarie sa verifice dispozitia de retrocedare, aparent cartea funciara era in regula. Aparea un proprietar pe nume Berger Robert si este usor sa cauti o persoana cu acest nume mai ales in cazul de fata, a fost gasit un homeless, un aurolac din Ungaria care purta acest nume si care a fost purtat ca un urs sa semneze tot felul de imputerniciri pentru Ionelas si gasca lui.”
In cercetarea procurorilor timisoreni s-a aflat si notarul prin care s-au semnat actele si care este nimeni altcineva decat sotia fostului prim-procuror al Romaniei, Safta Criste. Aceasta a fost scoasa de sub urmarire penala si s-a ales doar cu o amenda administrativa de…1.000 de lei.
Ceea ce nu s-a intamplat cu doi angajati de la cadastru, banuiti a fi fost complici cu Ionelas Carpaci. In acest moment sunt cercetati si doi angajati ai OCPI Timis, dar baza de date pe care o are oficiul o are si Primaria Timisoara incepand cu 1997, si-au facut copii la toate cartile funciare si aceiasi baza de date o au si ei… Suspiciuni au planat asupra secretarului primariei Timisoara, cel care lucreaza in institutie de 37 de ani. Fiica lui Ioan Cojocari a fost chiar stagiar la notariatul unde s-au facut actele.
In Germania, ancheta ce vizeaza membrii altui clan, Mihai, isi urmeaza cursul. Procurorii germani vorbesc de o banda care actioneaza de ani de zile si care a facut bani din tranzactii dubioase.
In Schwabmunchen, Nicolae Mihai se hotaraste sa se intalneasca cu noi. La intalnire vine impreuna cu fiul sau, Valentin. Ingrijorati, incearca sa ne convinga ca nu au calcat in strachini in Germania, si cu atat mai putin in Romania. Desi in urma cu cativa ani a stat si el in arestul politiei timisorene pentru ca a scos pistolul intr-o sala de judecata unde se lupta chiar cu rivalul sau, Ionelas.
In schimb accepta sa ne vorbeasca despre afacerile rromilor din Germania, Costel Carpaci. Ruda si cu familia Mihai, ruda si cu Ionelas-Carpaci si socrul sau Visinel Stancu.
Rromii din Timis s-a raspandit prin toata lumea. Sunt risipiti prin Germania si Austria, dar ii putem gasi si in Nordul Parisului sau in Londra. Bulibasa Carpaci locuieste in Nurenberg. Acum e in vizita la neamurile din Bavaria pentru afaceri.
In Germania a ajuns de pe vremea lui Ceausescu. Si, ca el, majoritatea rromilor din Timisoara au plecat sa faca bani mai usori in strainatate.
Costel Carpaci arata cu degetul spre samsarii de case din familia sa.
In Timisoara, locuitorii sunt ingrijorati de tranzactiile rromilor. Nenumarate spitale au incaput pe mainile lor si sunt in pericol sa fie evacuate. Laboratorul de pneumofiziologie si clinica TBC de pe starda Gabor au fost retrocedate unui mostenitor, Matei Gabor care ar fi vandut cladirea unui alt membru al familiei Carpaci, Vladimir zis Dulcea.
Ironia sortii este ca principalii pacienti ai spitalului TBC sunt copii tot din familiile de rromi.
Cinismul noilor proprietari a fost proportional cu reactia autoritatilor. La Directia de sanatate Publica, cei care au pierdut ei insisi cateva cladiri primim ridicari de umeri.
Plecam de la DSP cu un gust amar, cu senzatia ca cineva s-a spalat pe maini de problema, ca cei din conducerea directiei s-au ascuns sub pretexte birocratice si au abandonat lupta pentru pacientii timisoreni.
Actualul prefect s-a trezit cu cartoful fierbinte in brate. Si ca peste tot in Timisoara auzim de greaua mostenire…
“Din pacate – ne declara Eugen Dogaru, prefectul de Timuis – in momentul de fata suntem atat de inaintati incat nu stiu daca mai sunt multe de facut. Probabil ca cei care au fost in functie in 2001, 2002 trebuiau sa aiba o reactie mult mai vehementa, mai in forta sa vada daca retrocedarile s-au facut respectand legea.
Primaria Timisoara este elementul principal care ar trebui, care trebuia la momentul respectiv si ar trebui sa reactioneze cumva.”
Primaria Timisoara a fost punctul cheie in retrocedari, autoritatea locala fiind cea care ar fi treebuit sa verifice autenticitatea actelor.
In ultimele zile de mandat, primarul Ciuhandu intre 1996 si 2012 are o reactie halucinanta. Nu vrea sa comenteze responsabilitatile institutiei pe care a condus-o intr-o perioada in care la Timisoara au aparut noi proprietari de case… “Dom’le nu dau nici un fel de declaratie, am vazut tot felul de emisiuni trucate, nu la voi, la altii. Eu va spun pentru ceea ce am facut, dar nu va dau nici un fel de declaratie. Nu am sa-mi reprosez nimic. Nu e momentul!”
Majoritatea cladirilor de pe C. D. Loga din Timisoara au fost retrocedate, acum ele apartin unor noi proprietari. Metodele prin care acestea au fost preluate au fost diverse.
Ovidiu Draganescu a fost singurul reprezentant al autoritatilor ce a incercat sa se opuna valului migrator. Prefect al judetului Timis, timp de 4 ani a fost cel mai virulent contestatar al practicilor din orasul de pe Bega.
La inceputul anilor 2000 se actiona cu metode mult mai dure. Era de ajuns sa intre doar o familie de rromi in cladire si sa cumpere un apartament. Treptat, ceilalti proprietari alegeau sa plece. Se incepea cu tracasari, cu amenintari, cu batai, cu manjirea clantelor si peretilor cu fecale.
Politia, SRI si alte autoritati ce ar fi putut sa ia masuri au fost ca si inexistente.
Insusi prefectul judetului a fost amenintat. A primit scrisori anonime, iar cand s-a implicat personal a riscat chiar sa se aleaga cu o corectie fizica.
Unii nu au renuntat nici astazi la metodele de intimidare.
Cand au aparut alti cumparatori interesati, au aparut si incidentele. Un alt Carpaci, de data aceasta…Vebaras Carpaci.
Acum cativa ani, cetatenii din Frankfurt au ramas siderati in fata unui eveniment din comunitatea rroma. Zeci de tigani romani sarbatoreau un botez cu un fast pe care cei din Frankfurt nu l-au vazut niciodata.
Despre ocupatiile de baza ale rromilor in Germania nu se prea vorbeste.
Unul dintre cele mai frumoase orase din Germania, Frankfurt Am Main este ticsit de cersetori rromi. De obicei este un lider care isi supravegheaza de la distanta oamenii.
Cand intrebam de cel la care ajung banii, brusc uita limba romana.
In Germania, un alt Carpaci, Costel Carpaci, arata cu degetul tot spre autoritatile din Romania.
Imobile si averi de sute de milioane de euro sunt detinute de principalele clanuri de rromi din orasul de pe Bega. Sfidatori, acestia nu au fost intrebati niciodata de autoritati de unde au avut milioanele de euro cu care au schimbat harta Timisoarei.
Majoritatea imobilele obtinute de clanurile de rromi sunt detinute cu acte in regula si e greu de crezut ca cineva va incerca recuperarea lor. Chiar si cu un asemenea scenariu, demersurile ar avea mari sanse sa se loveasca de vicii juridice, legi interpretabile si autoritati corupte…
Reportaj difuzat de Protv în emisiunea “România, te iubesc!” din 24 iunie 2012