BCE „cimenteaza" dobanda la euro la 1% pana spre sfarsitul lui 2010

Banca Centrala Europeana a decis sa mentina rata de politica monetara la nivelul minim record de 1% si ar putea fi nevoita sa isi puna in functiune „armele” neconventionale pentru a tine piept celei mai grave recesiuni de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Oficialii BCE, care s-au intalnit in Luxemburg pentru sedinta lunara, au mentinut dobanda de referinta la euro la 1%, confirmand asteptarile celor mai multi dintre economisti, scrie Bloomberg.
Banca centrala, condusa de presedintele Jean-Claude Trichet, ar putea mentine dobanda la aceasta valoare pana in ultimul trimestru al lui 2010, potrivit unui studiu.
Dobanda Euribor la trei luni a coborat astazi la 1,072%, in scadere 1,3 puncte de baza (0,013%) fata de ziua precedenta, pana la un nou nivel minim pentru acest an.
BCE a oferit saptamana trecuta bancilor din zona euro imprumuturi record in valoare de 442 mld. euro, pentru o perioada de 12 luni, la o rata a dobanzii egala cu rata de politica monetara stabilita de BCE, in speranta ca bancile vor oferi credite mai ieftine companiilor si consumatorilor. BCE a inceput in aceasta luna sa cumpere obligatiuni garantate in valoare de 60 mld. euro, pentru a incuraja creditarea.
 
1% este nivelul minim
„BCE nu va mai opera reduceri ale dobanzii”, a spus Guillaume Menuet, economist al Bank of America – Merrill Lynch la Londra. „Cu toate acestea, oficialii bancii sunt foarte preocupati de animarea procesului de creditare. Daca pana in luna octombrie nu se vor observa imbunatatiri, extinderea procesului de achizitii de active va deveni subiect de actualitate.”
BCE, ce reprezinta interesele celor 16 state membre ale zonei euro, a fost reticenta in a urma exemplele bancii centrale a Statelor Unite, Bancii Angliei si Bancii Japoniei, care au redus ratele de politica monetara pana aproape de zero, si care cumpara obligatiuni de stat si emise de corporatii pentru a-si readuce economiile pe crestere.
BCE, care mentine dobanda de referinta la cel mai inalt nivel din randul statelor membre ale G7, s-a concentrat pe dezghetarea procesului de creditare, argumentand ca doua treimi din economie sunt finantate de banci.
In pofida incercarilor BCE, volumul creditelor acordate de banci persoanelor fizice si companiilor a crescut cu cel mai lent ritm in luna mai, din cauza recesiunii care a contractat cererea pentru credite si a indemnat bancile sa inaspreasca conditiile de creditare.
Daca masurile BCE au stabilizat sectorul bancar, „ele nu au reusit in acest moment sa irige economia reala cu credite”, a spus Jacques Cailloux, economist-sef pe Europa la Royal Bank of Scotland din Londra. Acest lucru poate fi obtinut prin cumpararea de obligatiuni emise de corporatii, a adaugat el.
 
Schimbare de planuri la BCE
BCE a dorit initial sa achizitioneze active in valoare de 125 mld. euro. In aceasta categorie erau incluse obligatiunile corporatiste si hartii comerciale, potrivit persoanelor apropiate. Reprezentantul Germaniei Axel Weber s-a opus ideii de cumparare de active.
Alti oficiali ai BCE, precum Athanasios Orphanides din Cipru, au spus ca este posibil ca BCE sa fie nevoita sa faca chiar mai mult pentru a tempera riscul deflatiei. Preturile au scazut cu 0,1% in iunie, comparativ cu aceeasi luna a lui 2008.
 
De ce in Est dobanzile sunt in continuare mari
Fed a redus dobanda in Statele Unite pana la un pas de zero de la 4,45% inainte de criza. Nici BCE si nici Banca Angliei nu sunt departe. In Est insa situatia este diametral opusa. Ungaria, Rusia, Ucraina si Romania au rate ale dobanzii de peste 9% si peste valorile de dinainte de criza. „Diferenta dintre statele din Est si cele din Vest este foarte mare”, spune Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. „Daca este sa luam cazul particular al Romaniei, noi avem nevoie de dobanzi mai mari pentru ca si inflatia se afla la un nivel foarte ridicat, de 6%. In Vest inflatia este negativa”, a adaugat el. Rata ridicata a dobanzii este necesara si pentru ajustarea unor dezechilibre, potrivit analistului. „Deficitul mare de cont curent cere o restrictivitate a politicilor”, mai spune Ionut Dumitru. „In cazul statelor din Est se mai pune si problema cursului valutar.”