Colacul de salvare al zonei euro se află acum în mâinile BCE și FMI. În condițiile în care atingerea unui compromis politic și transferul de suveranitate în domeniul politicii fiscale vor fi procese anevoioase, cele două instituții sunt singurele care pot menține în viață, cel puțin temporar, uniunea monetară, idee împărtășită de tot mai mulți lideri europeni.
După două zile de negocieri în care s-au evidențiat slăbiciunile altor instrumente de combatere a crizei, miniștrii de finanțe europeni se bazează tot mai mult pe puterea de creditare a BCE. Agravarea crizei din zona euro a determinat Germania să reconsidere o eventuală asistență financiară din partea FMI, scrie Financial Times.
Potrivit oficialilor europeni, BCE are capacitatea “de neegalat” de a stabiliza piețele financiare, fie pe cont propriu, fie cu ajutorul altor organizații internaționale, iar FMI ar putea potența eforturile BCE de combatere a crizei, instituție care în prezent nu este autorizată să finanțeze direct deficitele membrilor zonei euro și nu poate acționa precum un creditor de ultimă instanță.
Ministrul de finanțe al Belgiei Didier Reynders a declarat că explorează alături de omologii săi “un număr de posibilități” de combatere a crizei care presupun “acțiuni mai puternice” din partea BCE. Banca centrală a rezistat până acum cererilor de a interveni agresiv pe piață, motivând că o creștere puternică a masei monetare ar fi în contradicție cu misiunea ei de a asigura stabilitatea piețelor.
Totuși, președintele BCE Mario Draghi a afirmat că banca este pregătită să sprijine mai puternic lupta împotriva crizei datoriilor dacă liderii politici convin asupra unui control mai strict al bugetelor statelor zonei euro. BCE se află sub presiuni uriașe din partea politicienilor să accelereze achizițiile de obligațiuni ale țărilor cu probleme din zona euro sau să împrumute FMI pentru susținerea Italiei și Spaniei.
Germania și-a schimbat aparent poziția în privința planului de ieșire din criza datoriilor și acum este în favoarea extinderii resurselor FMI prin intermediul împrumuturilor bilaterale sau al majorării drepturilor speciale de tragere (DST), după ce la summit-ul de la începutul lunii noiembrie de la Cannes a respins ipoteza că ar putea folosi rezervele monetare ale băncii centrale, Bundesbank, pentru a finanța FMI sau fondul de salvare a zonei euro, EFSF.
“Suntem pregătiți să creștem resursele FMI prin împrumuturi bilaterale”, a declarat ministrul de finanțe Wolfgang Schauble, citat cnbc.com. Oficialul german a adăugat că o decizie finală în acest sens va fi luată de Bundesbank.
FT: Italia are capacitatea de a se salva
Italia își poate salva atât suveranitatea economică, cât și moneda unică europeană dacă va acționa decisiv pentru a convinge piețele financiare că va echilibra bugetul și va accelera creșterea economică pentru a reduce datoria publică într-un ritm constant și predictibil, apreciază analiștii de la Financial Times.
Italia dispune de resursele necesare pentru a elimina deficitul bugetar deoarece beneficiază de un excedent bugetar primar (veniturile depășesc cheltuielile totale, cu excepția cheltuielilor cu dobânzile). Dacă va reduce cheltuielile bugetare cu 3%, iar reformele vor accelera creșterea economică cu 2%, datoria Italiei ar putea ajunge la 65% din PIB în următorii 15 ani. Pe de altă parte, situația Greciei nu este similară cu cea a Italiei. Statul elen are un deficit bugetar de 9% din PIB, o recesiune economică de 7% și un deficit de cont curent de 10% din PIB. Potrivit analiștilor, Grecia ar fi mai avantajată dacă va renunța la euro, își depreciază moneda națională și intră în default.