“Plasamentele ilichide de tipul acțiunilor necotate și alte participații sunt predominante în structura activelor financiare ale românilor cu o pondere de 47% în total, față de un nivel de 16% în Polonia și 5% în Germania”, se arată în raportul “Implicațiile economice ale procesului de îmbătrânire a populației României”, realizat de divizia BCR Cercetare.
În 2011, aproape o treime din populația totală a României era afectată de sărăcie materială severă. Persoanele în vârstă sunt mai vulnerabile față de sărăcia severă în comparație cu cele cu vârstă sub 65 de ani.
Totodată, potrivit raportului, numai 9% dintre pensionarii români își permit în prezent o vacanță de o săptămână pe an departe de casă, față de 76% dintre pensionarii germani.
Analiștii BCR consideră că autoritățile trebuie să dezvolte domeniile economice care pot reduce sărăcia, prin orientarea agriculturii spre piață, și mai puțin să acorde ajutoare sociale.
“Asigurarea resurselor financiare ale persoanelor vârstnice se face prin patru metode principale: sistemul public de pensii, sistemele private de pensii (piloanele 2 și 3), transferul de resurse de la membrii mai tineri ai familiei către cei vârstnici și utilizarea activelor financiare și nefinanciare acumulate pe parcursul vieții active. Toate aceste metode cunosc constrângeri în cazul României”, se menționează în raport.
Economistul BCR Eugen Sinca a amintit că procesul de economisire sau investire din România a fost afectat în anii ’90 de inflația foarte ridicată, de lipsa de încredere a populației în fondurile de investiții în urma unor falimente răsunătoare, de lipsa de dezvoltare a Bursei de Valori și de intrarea târzie pe piață a companiilor de asigurări de viață și a fondurilor private de pensii.
Spre deosebire de alte țări din Europa Centrală și de Est, populația României va îmbătrâni într-un ritm mai accelerat în următorii 20 de ani față de ultimii 20 de ani.