BERD este de acord cu mesajul președintelui Traian Băsescu că recapitalizarea grupurilor bancare europene nu trebuie să se realizeze prin retrageri de bani de la subsidiarele din estul Europei, potrivit economistului șef adjunct al băncii, Jeromin Zettelmeyer.
“Suntem de acord cu mesajul președintelui român că orice recapitalizare trebuie să fie benefică grupului pe ansamblu”, a declarat Zettelmeyer pentru portalul EUobserver.
Întrucât instituțiile de credit din Franța, Austria sau Grecia controlează părți importante ale sectoarelor bancare din țările Europei de Est, aceste state sunt îngrijorate că planurile referitoare la recapitalizarea băncilor vor permite o retragere puternică a fondurilor, punând în pericol economiile din regiune, scrie EUobserver.
“Nu putem accepta o recapitalizare care să fie adusă la volumele necesare prin retragere de bani, spre exemplu, de pe piața românească, pentru a face față crizelor din interiorul zonei euro. Și așa, întârzierea în decizii ne-a creat probleme deosebite și în ceea ce privește chiar finanțarea deficitelor și a datoriilor pe care le aveam pentru acest an. Am ajuns să ne împrumutăm la prețuri mai mari, deci la dobânzi mai mari decât în 2010, când România nu era stabilizată macroeconomic. Iar asta din cauza deprecierii CDS-ului întregii regiuni, pentru că nu s-au luat măsuri la timp în ceea ce privește Grecia”, a afirmat duminică președintele Traian Băsescu, după prima parte a unui summit UE care va continua și miercuri.
Șeful statului a declarat, luni, că insistența cu care abordează subiectul recapitalizării băncilor din zona euro este dată de evaluările diferite făcute de UE și FMI cu privire la suma necesară acestei operațiuni, FMI susținând că sunt necesare 200 miliarde euro, în timp ce UE avansează suma de 100 miliarde de euro.
“Nu am pus sub semnul întrebării cifra acreditată, de a se pune la dispoziția băncilor 100 de miliarde de euro pentru recapitalizare sau capitalizare. Eu am pus în discuții altceva – dacă sumele cu care sunt capitalizate băncile care au nevoie de capitalizare acoperă și nevoia acestora sau a noastră ca filialele lor din România să-și mențină nivelul de expunere de anul acesta și anul viitor”, a menționat Băsescu.
Jumătate din sectorul bancar românesc este controlat de bănci austriece și elene, printre care Erste, Raiffeisen, Alpha Bank sau EFG Eurobank, potrivit EUobserver. Banca Națională a României a cerut subsidiarelor locale ale băncilor străine să crească nivelul capitalului dacă băncile-mamă se confruntă cu dificultăți din cauza expunerii pe Grecia.
În cazul unei restructurări, băncile elene “vor avea nevoie de o recapitalizare semnificativă”, potrivit economistului BERD.
Banca ia în calcul două scenarii în această situație: unul în care totul decurge conform așteptărilor și subsidiarele pot continua fără a fi “izolate de băncile-mamă” și o a doua variantă în care restructurarea “nu este derulată perfect”, iar guvernele din România, Bulgaria și Serbia vor fi nevoite să intervină pentru a sprijini subsidiare ale băncilor.
Guvernele din Europa de Est au pregătite “planuri de urgență”, iar FMI ar susține astfel de măsuri cu resurse financiare. Datoria externă și deficitele bugetare, pe care țările din regiune încearcă să le țină sub control, ar crește însă într-un astfel de scenariu.
Un “acord bun” al liderilor europeni miercuri ar putea schimba puternic estimările economice pesimiste, a spus economistul BERD.
“Sunt total de acord că cu cât durează mai mult să se ajungă la un acord, cu atât sunt mai mari problemele”, a spus Zettlemeyer.
BERD a redus drastic prognoza de creștere economică a României în 2012, cu 2,7 puncte procentuale, la 1,1%, din cauza expunerii mari la economia Greciei, o revizuire mai amplă între statele în care banca este prezentă fiind aplicată doar Slovaciei. BERD anticipa în iulie că PIB-ul României va avansa anul viitor cu 3,8%.
Potrivit unei analize Wall Street Journal, statele din Europa Centrală și de Est trebuie să diversifice acționariatul sectorului bancar pentru a reduce vulnerabilitatea la șocuri de credit, fiind luată în calcul chiar și ipoteza renaționalizării băncilor din regiune.
“Viitorul sistemului bancar este pus sub semnul întrebării în întreaga lume, dar nicăieri în mai mare măsură decât în Europa Centrală și de Est. Aici, statele trebuie să aleagă între a rămâne la băncile din Europa de Vest, care ar putea fi împovărate timp de câțiva ani de problemele fiscale ale zonei euro, și renaționalizarea sistemului bancar”, scriu jurnaliștii WSJ.
În contextul crizei datoriilor de stat din zona euro, băncile din Europa de Vest au din nou probleme în privința accesului la piața de credit interbancară.
Astfel apar întrebări legate de caracterul temporar al problemelor bancare ale Europei Centrale și de Est și necesitatea unor soluții pe termen lung, scrie cotidianul american.