Biblioteca Națională a României va deschide treptat, începând din 23 aprilie, activitățile destinate publicului, în noul său sediu, situat în Bulverdul Unirii nr. 22, din București. Potrivit site-ului institutiei, sub deviza “O perspectivă asupra culturii – Biblioteca Națională a României”, timp de cinci zile, din 23 și până în 27 aprilie, conducerea bibliotecii propune un program inaugural care va încerca să prezinte publicului larg activitățile și misiunea unei biblioteci naționale, atât zonele de interferență între biblioteca națională și celelalte tipuri de biblioteci (publice, specializate, universitare, școlare, de cercetare), cât și cele de interferență între biblioteca națională și alte instituții info-documentare, precum muzeele, arhivele, centrele culturale.
Astfel, pe 23 aprilie, de Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor și Ziua Națională a Bibliotecarului, discuțiile se vor concentra pe definirea conceptului de bibliotecă națională și pe biografia și specificul Bibliotecii Naționale a României în cadrul familiei europene de biblioteci naționale.
La evenimentul inaugural au fost invitați să participe, alături de conf. dr. Elena Tirziman, director general, Kelemen Hunor, ministrul Culturii și Patrimoniului Național (MCPN), acad. Ioan Haiduc, președintele Academiei Române, Alexe Rău, director general al Bibliotecii Naționale a Moldovei, Nicolae Manolescu, ambasador UNESCO, președintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), prof. univ. dr. Mircea Regneală, președintele Asociatiei Bibliotecarilor din România (ABR), Doina Popa, președintele Asociației Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice din România (ANBPR).
Ziua de 24 aprilie va fi dedicată bibliotecilor publice și statutului lor de Agora, de spațiu formativ și informativ în societatea secolului XXI, iar 25 aprilie – bibliotecilor de învățământ și rolului lor în educația formală și non-formală.
De asemenea, data de 26 aprilie va fi consacrată bibliotecilor specializate și importanței pe care o are cercetarea documentară în orice demers științific pertinent, urmând ca ultima zi, 27 aprilie, să fie dedicată statutului și importanței colecțiilor patrimoniale din biblioteci, arhive, muzee etc.
În plus, conducerea Bibliotecii are ca obiectiv inițierea de parteneriate pe termen lung cu școli și universități din București și din țară (cărora Biblioteca Națională a României le pune la dispoziție servicii și săli specializate), atât în ceea ce privește literatura curriculară și extracurriculară, cât și în ceea ce privește oferta culturală și cea de petrecere activă a timpului liber.
Inițiată în 1995 de UNESCO, 23 aprilie – Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor este sărbătorită și în România, din 2005, ministrul Culturii instituind, pe 23 aprilie, Ziua Națională a Bibliotecarului.Ziua de 23 aprilie a fost aleasă de UNESCO Zi Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor dat fiind că, la această dată, în 1616, au murit doi dintre titanii literaturii universale – Cervantes și Shakespeare, câteva sute de ani mai târziu, la aceeași dată, născându-se un altul – Vladimir Nabokov
Noul sediul al Bibliotecii Naționale va fi un soi de orășel multicultural, cu săli pentru expoziții, restaurante și cinematograf. Biblioteca Națională din București are o suprafață desfășurată de 120.000 de metri pătrați. Lucrările la Biblioteca Națională a României au început în 1986, însă după decembrie ’89 acestea au fost sistate. Șantierul a prins viață în primăvara anului 2009 cu o investiție anunțată de 100 de milioane de euro.
Vizitatorii vor beneficia de un confort rar întâlnit în centrele culturale din țara noastră. Sălile de lectură, cele de conferințe și amfiteatrul multifuncțional dispun de pereți acoperiți de panouri fonoabsorbante. Persoanele aflate în asemenea încăperi nu vor auzi zgomotul de afara, cu atât mai mult cu cât biblioteca se află pe un bulevard foarte tranzitat. Camerele destinate activităților culturale dispun de instalații de aer condiționat sub forma unor dulapuri de climatizare plasate pe plafon și pe pereți. Sistemul ajunge la temperatura dorită într-un timp extrem de scurt. Cei ce vor trece pragul bibliotecii în timpul iernii, nu vor fi nevoți să-și care hainele groase după ei, ci le pot lăsa la garderoba de la parter. Cititorii își vor petrece timpul în mai mult decât niște simple săli de lectură. Camerele Bibliotecii Naționale vor avea birouri moderne, însoțite de câte un calculator cu acces la internet. Ei vor putea căuta în baza de date orice carte din cele 12,5 milioane de volume și o vor primi la cerere prin intermediul unui mini-lift inteligent, aflat în fiecare sală de lectură. Liftul preia cărțile din depozite și la aduce în camera de unde au fost solicitate.