Bilant bancar: retailul bate corporate-ul

Aglomeratia din prima parte a anului de la ghiseele de creditare, datorata in special scaderii dobanzilor, se vede in rezultatele globale ale bancilor de pe primele sase luni.
Bancile care s-au concentrat mai mult pe retail (Raiffeisen Bank, Banc Post, Alpha Bank, Banca Tiriac) au cunoscut o crestere vizibila a activelor nete, pe cand cele a caror strategie se concentreaza mai mult pe companii (ING, HVB) au stagnat sau chiar au scazut usor.
“Cu o singura exceptie, bancile care au reusit sa-si creasca cota de piata sunt banci cu o orientare agresiva spre piata de retail, sugerand faptul ca pentru bancile care nu vor aloca resursele necesare unei abordari sustinute a acestui segment de piata va fi din ce in ce mai dificil sa-si pastreze pozitia pe piata”, comenteaza Radu Craciun, senior analist la ABN Amro Bank Romania.
“Politica agresiva de marketing a unora dintre bancile plutonului de mijloc pare sa dea roade, ele erodand o parte din cota de piata a unora din actorii mari. Ramane de vazut daca in favoarea sau in detrimentul calitatii portofoliului de clienti”, mai spune Craciun.
Lupta dintre banci pe segmentul companiilor este foarte dura, acordandu-se dobanzi si comisioane clientilor la limita profitabilitatii. Multe banci merg chiar si la “dumping de dobanzi”, pentru a atrage clienti din segmentul companiilor. Cresterea acestui segment va fi mult mai redusa decat saltul estimat pentru piata bancara de retail, care este de departe mult mai profitabila.
La nivelul intregului sistem bancar in primele sase luni activele totale au scazut in termeni reali cu1,1%, de la 13,45 mld. euro – nivelul de la sfarsitul anului trecut – la 13,29 mld. euro  -la 30 iunie. Exprimate in lei, activele bancare totale au crescut totusi cu 6,6%, de la 469.712 miliarde de lei la 500.888 miliarde de lei, crestere usor peste inflatia de primele 6 luni – 5,7%.
Dupa cum arata datele oficiale ale bancii centrale, cel mai mare ritm de crestere al cotei de piata a fost inregistrat de Raiffeisen Bank Romania, banca a carei strategie a fost vizibil orientata spre retail. Filiala grupului austriac a reusit astfel sa urce cu o cota de piata de 6% dupa active pe locul 4 in top 15 devansand banca olandeza ABN Amro Bank, banca care a reusit de asemenea sa inregistreze in primele sase luni o crestere a cotei de piata de la 5,1% la 5,6%.
“Aceasta evolutie confirma asteptarile noastre si este o dovada ca
strategia Raiffeisen Bank este corecta, si anume vrem sa ne imbunatatim eficienta prin cresterea cotei de piata pe toate segmentele si produsele, intr-un ritm mai mare decat media pietei. Raiffeisen Bank va pastra acelasi ritm de dezvoltare in semestrul al doilea si anul viitor, pentru ca infrastructura noastra  – retea de unitati, sisteme IT, personal – are capacitatea sa absoarba un volum mai mare de activitate”, a comentat pentru ZF Stevan van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.
Este adevarat ca dupa ce anul trecut banca s-a apropiat de final cu programul de restructurare, incepand cu acest an Raiffeisen a devenit mult mai prezenta pe piata. De asemenea, Raiffeisen se asteapta ca in acest an sa treaca pe profit.
Cresteri ale cotelor de piata – dar cu un ritm mai mic – au mai inregistrat si Banc Post – de la 4,1% la 4,2%, Alpha Bank – de la 3,1% la 3,3% sau Banca Tiriac – pana la 3% fata de 2,8% la sfarsitul anului trecut.
La capitolul diminuari ale cotelor de piata se poate puncta BRD a carei cota de piata s-a diminuat de la 13,5% la 13,2%, ING Bank – de la 4,5% la 4,3% sau HVB Bank – banca a carei cota de piata a cazut pana spre 2,6% fata de 4,1% la 31 decembrie 2002.
“In primele sase luni ale anului 2003, HVB Bank a inregistrat o crestere care se regaseste in principalii indicatori, cum ar fi profitul net, numarul de clienti sau volumul creditelor acordate. Total Active este un indicator care poate reflecta situatii de moment fara a fi relevant in ceea ce priveste evolutia rezultatelor. De exemplu la sfarsitul anului 2002 clienti persoane juridice din domeniul energetic au efectuat depuneri de sume semnificative in conturile HVB, sume care au fost cheltuite in decursul primelor 2 luni ale anului 2003 si nu se mai regasesc in bilantul la 6 luni. Cu toate acestea banca a inregistrat cresteri in ceea ce priveste profitabilitatea”, explica Helmut Bernkopf, vicepresedintele HVB Bank Romania.
El spune ca faptul ca si in conditiile unui usor regres al valorii activelor in euro bancile au fost capabile sa sustina o crestere in termeni reali a creditului neguvernamental de 19% sugereaza pe langa lichiditatea mare a sectorului bancar si o schimbare de strategie in ce priveste plasamentele bancilor de la creditarea statului la creditarea sectorului privat.
Facand o comparatie cu primul semestru din 2002, se poate observa ca activele bancare au crescut de la 11,94 miliarde de euro la 13,29 miliarde de euro, situatie considerata de oficialii bancii centrale ca multumitoare. Mai mult , imbucuratoare este si modificarea structurii activelor.
“Aceasta crestere a activelor a avut ca motor fara discutie cresterea creditarii. S-au observat si ceva modificari si in structura activelor. Am observat ca expansiunea creditului neguvernamental a fost sustinuta, in contextul in care volumul depozitelor nu a crescut in acelasi ritm, intr-o oarecare masura prin reducerea activelor externe ale bancilor, cu alte cuvinte s-a preferat sa se aduca banii care erau plasati in strainatate si folositi pentru finantarea economiei. Apoi, bancile au investit din ce in ce mai putin in active fixe”, a comentat pentru ZF Mihai Bogza, viceguvernatorul Bancii Nationale.
El spune ca “atat timp cat nu existau alternative de plasament, ca de exemplu creditele acum, bancile au preferat investitiile in active fixe. In plus, stie toata lumea ca acestea (n.r.- investitiile in active fixe) erau si un mijloc de protejare impotriva asa-numitei impozitari pe inflatie. Acum situatia s-a mai schimbat”.
El a aratat ca modificarea structurii activelor este un semn pozitiv in contextul in care bancile si-au redirectionat atentia dinspre activitati fara risc care nu ajutau nici pe departe economia catre activitati mult mai apropiate de functia lor de baza, intermedierea bancara. “Si asta pentru ca restructurarea sistemului bancar a stimulat concurenta dintre banci facandu-le sa-si indrepte fata catre economia reala”.
Sistemul bancar s-a confruntat in acest an cu o scadere vizibila a profitabilitatii, si asta pentru ca diminuarea marjelor nu a fost compensata in aceeasi masura de cresterea volumului de activitate. oana.nuta@zf.ro