Bilanțul autostrăzilor la final de an. Realizări: 40%

Anul 2011 a fost mai degrabă unul al atribuirilor de contracte decât un an de tăieri de panglici. Multe dintre proiectele de infrastructură rutieră care aveau ca termen de finalizare anul acesta au fost amânate pentru 2012, an electoral.

Până în prezent, cea mai importantă lucrare deschisă circulației anul acesta a fost inaugurată de două ori. La finalul lunii iulie premierul Emil Boc și ministrul transporturilor Anca Boagiu au inaugurat un tronson de 21 de kilometri din Autostrada Soarelui, începând de la intersecția cu DN 3, în zona localității Basarabi și continuând cu varianta de ocolire a municipiului Constanța până la intersecția cu DN 30 spre Mangalia, însă doar pe o bandă pe sens.

Ulterior, în septembrie, s-a tăiat cea de-a doua panglică, pe ambele benzi de pe cele două sensuri de mers, dar de data aceasta doar pe o porțiune de 14 kilometri din aceeași autostradă. Întrebarea este: va mai exista o a treia tăiere de panglică și pentru cea de-a doua bandă de pe tronsonul de 7 kilometri?

Deși autostrada Cernavodă-Constanța trebuia să fie gata încă de la începutul anului, finalizarea sa a fost amânată pentru prima parte a lui 2013, în contextul în care Ministerul Transporturilor a reziliat contractul de construcție a tronsonului Cernavodă-Medgidia, realizat de francezii de la Colas. Ulterior, italienii de la Astaldi și nemții de la Max Boegl, care construiesc autostrada Medgidia-Constanța, au câștigat și tronsonul Cernavodă-Medgidia, pentru 120 mil. euro.

Ultima speranță. Singura autostradă pentru care încă mai există speranțe că va fi inaugurată în luna decembrie a acestui an este Arad-Timișoara, cu o lungi­me de 32 de kilometri, pentru care Ministerul Trans­porturilor a început o campanie de monitorizare “din avion”. Ce înseamnă acest lucru? Instituția a început să posteze pe site-ul propriu materiale video filmate din avion cu stadiul lucrărilor. Autostrada Arad-Timișoara este construită de spaniolii de la FCC Construccion și de italienii de la Astaldi pentru 482,9 milioane de lei, iar la 1 septembrie era finalizată în proporție de 75%, potrivit Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR).

Din materialele video ale Ministerului Transporturilor, cel mai recent fiind de pe 7 noiembrie, se poate observa că deși mai sunt porțiuni pe care autostrada este asfaltată doar pe un singur sens, în special la capete, în mare parte ambele sensuri de mers sunt finalizate. Până la începutul lunii octombrie, CNADNR plătise circa 263 de milioane de lei către constructorii FCC Construccion și Astaldi.

Dezamăgirile anului. Cea mai mare dezamăgire de anul acesta a fost însă cea legată de autostrada București-Ploiești.

Dacă în primăvară Ministerul Transporturilor a părut că pune piciorul în prag, amenințându-i pe constructorii tronsonului Moara Vlăsiei-Ploiești, cel mai lung de pe autostrada București-Ploiești, că va rezilia contractul pentru că au solicitat bani în plus, ulterior șoseaua le-a fost dată înapoi.

Astfel, după ce au renunțat la suplimentarea contractului cu 100 de milioane de euro și au promis că vor finaliza în decembrie autostrada Moara Vlăsiei-Ploiești, companiile Spedition UMB (controlată de Dorinel Umbrărescu), Euroconstruct Trading 98 (Dan Beșciu și Sorin Vulpescu) și PA&CO International (Costel Cășuneanu) au “făcut pace” cu ministerul și au continuat lucrările.

Cu toate acestea, autostrada București-Ploiești va fi gata cel mai probabil în aprilie, așa cum declara recent premierul Emil Boc. Cu alte cuvinte, încă o tăiere de panglică a fost amânată, de data aceasta pentru un an electoral.

În contextul în care an de an se promite inaugurarea unui anumit număr de kilometri de autostrăzi, dar la final de an, când se trage linie, de fapt se inaugurează mult mai puțini, întrebarea care se pune este dacă nu putea fi estimat încă de la începutul anului un număr concret de kilometri finalizați.

“Se poate argumenta că neatingerea țintelor propuse ar fi fost previzibilă în cazul în care se cunoșteau în detaliu informațiile privind resursele disponibile, situația plăților către contractori sau prevederile contractuale în vigoare. Aceste informații ar fi trebuit analizate anterior comunicării obiectivelor ce se doreau atinse ca date certe către public, astfel încât să existe o corespondență între cele două”, spune Florin Popa, managing partner al companiei de consultanță în construcții Vitalis Consulting.

Ce se întâmplă cu DN-urile? Dacă la începutul anului Ministerul Transporturilor anunța că va finaliza reabilitarea a 261 de kilometri de drumuri națio­nale în 2011, până la jumătatea lunii noiembrie au fost recepționați oficial 219 kilometri.

Astfel, un tronson de 52 de kilometri de pe DN 19 (limita județelor Bihor-Satu Mare), reabilitat de austriecii de la Strabag pentru 141 milioane de lei, a fost recepționat luna trecută (lucrările au început în 2009 și trebuiau finalizate în februarie 2011, potrivit site-ului CNADNR), în timp ce firmele omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, Spedition UMB și Tehnostrade, au finalizat reabilitarea DN 15 Reghin-Toplița, pe un tronson de 72,86 km, în urma unui contract de 262,3 mil. lei. Lucrările au început în 2009 și aveau ca termen estimat de finalizare luna decembrie 2011.

CNADNR a recepționat în octombrie și lucrările realizate pentru 50,3 milioane de lei de Romstrade (Nelu Iordache) și Vectra Service (Marcel Butuza) pe DN 66, Baru-Hațeg, pe o lungime de 25,91 kilometri. Lucrările au demarat în 2007 și aveau ca termen de finalizare martie 2011. La mijlocul lunii noiembrie, CNADNR a mai recepționat lucrările de reabilitare a 65,6 kilometri din DN 12 Chichiș-Toplița (secțiunea Sandominic-Toplița) și a 3,2 kilometri din DN 15 Reghin-Toplița. Contractul a fost atribuit în ultima parte a lui 2008, firmelor Spedition UMB și Tehostrade.

Record de bani de la UE. Dacă la capitolul inaugurări lucrurile nu stau la fel de bine precum își asumaseră autoritățile la început de an, cel puțin anul acesta autostrăzile României au primit bani record de la Uniunea Europeană.

Astfel, Comisia Europeană a aprobat în această toamnă finanțări nerambursabile de circa 900 de milioane de euro pentru construirea autostrăzilor Nădlac-Arad, Orăștie-Sibiu și Lugoj-Dumbrava.

De asemenea, vești bune au venit și în ceea ce privește deschiderea șantierelor de autostrăzi de pe Coridorul IV paneuropean. Astfel, în ultima lună au demarat lucrările pe 108 din cei 183 de kilometri atribuiți anul acesta. Este vorba de autostrada Nădlac-Arad, Timișoara-Lugoj (lotul 1), Orăștie-Sibiu (loturile 1,2 și 4), care cumulat vor costa peste 560 de milioane de euro, potrivit calculelor Business Construct.

Cu această ocazie, ministrul Anca Boagiu și premierul Emil Boc au avansat noi termene privind finalizarea autostrăzilor, și mai scurte decât cele anunțate anterior, dar care depășesc actualul mandat de ministru al ei: “De la Nădlac la Sibiu se va circula pe autostradă cel mai târziu în primăvara lui 2013”, spunea Boagiu la jumătatea lunii noiembrie, menționând totodată că tronsonul Deva-Orăștie ar putea fi dat în folosință chiar anul viitor, cu ajutorul unei finanțări europene nerambursabile.

Continuitatea unei autostrăzi în România, la fel ca finalizarea ei la timp, ar fi o nouă premieră, ținând cont că pe harta țării încă se aruncă cu porțiuni de autostrăzi de 20-30 de kilometri, care leagă deocamdată “nimic de nimic”, într-un puzzle a cărui rezolvare nu pare realizabilă prea curând.

Chiar dacă autostrada Timișoara-Arad va fi inaugurată în decembrie, așa cum se anunță, România va avea în continuare sub 400 km de autostrăzi, cu mult în urma unor țări vecine precum Ungaria sau Bulgaria, cu o populație mai puțin numeroasă, suprafață mai mică, dar mai multe promisiuni respectate.