Un centru de research Microsoft in Romania ? Este una dintre intrebarile pe care i-au adresat-o lui Bill Gates oficialitatile romane – ministrul Dan Nica, deputatul Varujan Pambuccian – care s-au intalnit cu el saptamana trecuta la Praga.
“Sa vedem proiectul”, le-a raspuns Gates. Imediat dupa intalnire, am avut sansa sa petrec o jumatate de ora cu unul dintre cei mai bogati cetateni de pe planeta, inca destul de prins intr-o afacere cu idei care invarte mai bine de 20 de miliarde de dolari pe an.
Interviul pe care l-am luat nu este despre ce mananca Bill Gates sau ce-i mai fac copiii. Este o parte din povestea afacerii lui si o parte din viziunea lui despre viitorul lumii si al tehnologiilor informatice.
Sigur, omul isi vinde marfa, insa dincolo de ea, cred ca gasim si niste lectii pentru viitorul Romaniei. Ca, de exemplu, ca trebuie sa ne platim bine creierele. Nu mai zic de respect… Dincolo de asta, Gates interlocutorul a fost foarte uman, foarte prietenos.
Inainte de interviu ( era 7.30 seara ) l-am intrebat daca e obosit – a ras si-a recunoscut ca fusese o zi lunga. Nu mi s-a parut foarte scump imbracat, si nici foarte plin de el. in multe privinte parea un pusti pasionat de calculatoare care a reusit sa dea lovitura.
LUCIAN MINDRU?A:In mod cert, industria IT a inregistrat o rata foarte mare de crestere in ultimii ani in Romania, in comparatie cu celelalte sectoare de activitate. Cum explicati acest fenomen?
BILL GATES: Una dintre masurile cheie aplicate de noi a fost crearea unei retele de parteneri. Acum lucram cu peste o mie de companii din Romania, iar scopul nostru este dezvoltarea unei baze de date, pentru ca partenerii nostri sa beneficieze de acces la cele mai noi versiuni de software.
Astfel, exista oportunitatea de a crea software, nu numai pentru populatia tanara ci si pentru dezvoltarea unei piete specializate.
L.M: Prin urmare, considerati ca, pentru o tara nu foarte dezvoltata din punct de vedere economic, industria de software este o provocare sau mai degraba cheia succesului?
B.G. Industria de software ar trebui sa reprezinte cheia succesului, deoarece instrumentele software vor fi vitale pentru dezvoltarea productivitatii in orice domeniu bazat pe cunoastere. De altfel, aceasta este directia dominanta a economiei.
In cazul tarilor precum Romania, unde principala resursa este talentul uman, aceasta este o sansa pentru dezvoltatea cu precadere a activitatilor bazate pe servicii, mai ales ingineria si dezvoltarea software. Acest aspect ar putea deveni principalul motor economic.
L.M.:In Romania exista foarte multi tineri programatori talentati, insa majoritatea aleg sa paraseasca tara, deoarece sunt tentati de viata in Occident si de posibilitatile care le sunt accesibile acolo. Care este parerea dvs in legatura cu aceasta evolutie?
B.G.: Bineinteles ca fiecare tara ar trebui sa se straduiasca din greu sa-si pastreze oamenii. In primul rand, trebuie create conditii cat mai atractive pentru ca acesti oameni sa nu mai plece catre alte meleaguri.
Pe de alta parte, in unele cazuri nu este chiar atat de grav daca oamenii pleaca in strainatate, deoarece cand se intorc aduc si cunostinte suplimentare si pot convinge companiile sa infinteze centre de dezvoltare in tara de origine.
Cu toate acestea, de cele mai multe ori este necesar ca oamenii sa ramana acolo unde este nevoie de ei. ai India, de pilda, se confrunta cu exodul de creiere, in vreme ce 800.000 de oameni au ramas sa fabrice software in tara.
Progresele inregistrate de Internet le dau specialistilor ocazia de a colabora si a lucra la proiecte globale, fara a parasi tara de origine.
L.M. : In ceea ce priveste provocarile cu care se confrunta tara noastra, am inteles ca ati discutat cu ministrul roman al tehnologiei informatiei despre proiectul e-government. Ce ne puteti spune in aceasta privinta?
B.G.: e-government reprezinta o oportunitate pentru eficientizarea guvernului si pentru sporirea transparentei structurilor sale, astfel incat oamenii pot asista la modul de organizare a licitatiilor pentru diverse contracte, observa sistemul de vot si sunt martori la dezbateri.
Astfel, ei se simt mai aproape de guvern si cred ca este important pentru cetateni sa simta ca participa efectiv la procesul de guvernare, astfel incat proiectele de e-government reprezinta o mare sansa.
Compania noastra a colaborat cu mai multe tari in acest domeniu, insa, cu toate acestea, nici un stat nu realizeaza adevarata valoare a acestui tip de program.
Exista totusi cateva proiecte bune care vor “deschide drumul” si sunt incantat de entuziasmul care exista in Romania si intentiile de a duce la bun sfarsit mai multe proiecte interesante.
L.M.: Intentionati sa vizitati Romania la invitatia primului ministru?
B.G.: O asemenea invitatie va fi primita cu multa placere, deoarece pana acum nu s-a ivit ocazia de a vizita aceasta tara, pe care chiar imi doresc sa o vad.
L.M.:Generatia mea a crescut printre computere. Noi nu am vazut cum arata lumea pe cand ele nu existau. Ne puteti spune cum era?
B.G.:Pe cand aveam 13 ani, am avut prima data ocazia de a ma apropia de un computer. Insa pe atunci computerele erau foarte diferite de cele pe care le vedem si le utilizam azi.
Era o masinarie care costa milioane de dolari, iar eu trebuia sa ma asigur ca o folosesc doar cateva minute, deoarece pretul de utilizare era foarte mare, astfel incat am epuizat bugetul in cateva saptamani.
Prin urmare, am fost nevoit sa-mi caut o slujba la o companie unde sa beneficiez de acces gratuit la computer, astfel ca m-am indreptat catre creatia de software.
Pe atunci chiar si ideea de interfata grafica era mai dificila, deoarece computerele erau foarte greu de programat. Cu toate acestea, eram pur si simplu fascinat de modul de functionare si de posibilitatile care mi se deschideau.
Marea schimbare care ne-a modificat modul de abordare a problemei a fost creatia microprocesorului, care a redus cu mult costurile, astfel incat, impreuna cu prietenul meu Paul Allen, m-am gandit ca aceasta magie, combinata cu magia creatiei de software poate crea o unealta pentru oameni, accesibila fiecarui individ in parte, nu numai marilor companii.
L.M.: Cand ati realizat ca aceasta magie se putea transforma in bani?
B.G.: Nu cred ca am fost condusi vreodata de aspectul financiar, ceea ce e mai degraba ironic deoarece compania s-a dezvoltat atat de mult ulterior. Imi amintesc totusi ca ma uitam la unele companii de hardware care o duceau foarte bine, iar eu ma gandeam ca noi nu vom ajunge niciodata la nivelul lor.
La inceput, voiam doar sa facem bani pentru a ne putea permite sa ne angajam prietenii si sa lucram la cat mai multe proiecte de software.
Dar, dupa ce am reusit sa ne angajam prietenii, am dorit sa facem si mai multe proiecte software, si iata-ne.
Astazi suntem o companie destul de mare incat sa putem finanta numeroase proiecte de cercetare. In unele privinte, slujba mea este mai interesanta decat altele, deoarece avem posibilitatea de a lansa foarte multe proiecte.
L.M.: Pe vremea aceea, probabil ca va uitati la unele companii mari si va spuneati “Doamne, ce mastodont”!
B.G.: Pe atunci nu erau companii de software precum Microsoft.
Nimeni nu se concentra pe software, ca o afacere cu volum mare si costuri mici, iar viziunea PC-ului ca o unealta compatibila cu munca eficienta si costurile mici era unica.
Noi ne-am uitat la IBM pentru proiectarea asa-numitului IBM PC, dar eram constienti ca ei erau oarecum ineficienti deoarece erau atat de mari.
Cu toate acestea, ne dadeam seama ca, deoarece nu se dedicau in intregime componentei software, nu puteau sa se perfectioneze in acest sector la fel de mult ca o companie care era proiectata si condusa astfel incat sa devina o mare companie de software.
L.M.: Care a fost principalul avantaj de care ati beneficiat la infiintarea companiei? Mai exista si astazi?
B.G: Ca sa fiu sincer, este vorba de creierul meu, care se pare ca mai functioneaza. De asemenea, in pofida stadiului avansat pe care l-am atins, inca beneficiem de cantitati uriase de energie si optimism. ( va urma)