Repere biografice. Joan Baez provine dintr-o familie mexicano-scoțiană de intelectuali protestanți, având puternice convingeri umaniste. Încă de copil, Joan a fost impresionată de muzica folk a lui Peter Seeger. Având o voce cu totul specială, inconfundabilă, Joan Baez și-a început cariera profesională de cântăreață folk, în 1959, pe scena Festivalului Folk de la Newport, în urma căruia a înregistrat și primul ei album la casa Vanguard (în 1960), obținând un succes imediat. Ulterior, Joan Baez a fost cea care l-a descoperit și l-a promovat pe Bob Dylan, alături de care a cântat adesea, cei doi având o relație între 1962 și 1965. Baez a fost una din vedetele Festivalului de la Woodstock din 1969, obținând datorită filmului făcut cu această ocazie o recunoaștere internațională. În același timp ea s-a implicat în protestele împotriva Războiului din Vietnam și în mișcarea pentru drepturi civile. După ce l-a auzit vorbind despre justiție socială și drepturi civile în 1956, Baez a devenit o prietenă apropiată a lui Martin Luther King jr. (1929-1968), participând la majoritatea acțiunilor de protest ale acestuia. De-a lungul impresionantei sale cariere muzicale, (fiind fluentă și în limba spaniolă) Joan Baez a rămas tot timpul implicată activ în militantismul civic, luând poziție publică în diferite probleme ale societății. Dintre cele mai mari succese muzicale ale sale au fost albumele Diamond and Rush și Gracias a la vida.
Contribuții. La vârsta de 16 ani, în 1957, Joan Baez a avut primul ei gest de protest atunci când a refuzat să participe la un exercițiu școlar de protecție împotriva unui bombardament nuclear, pe care-l considera doar o formă de propagandă guvernamentală. Acest gest i-a atras oprobriul colectivității din Palo Alto, California, care a etichetat-o drept simpatizantă comunistă infiltrată. Cu ocazia celebrului marș de la Washington organizat de Martin Luther King jr. în 1963, imnul Mișcării pentru drepturi civile, We Shall Overcome, a fost interpretat de Joan Baez în fața Memorialului Lincoln, devenind unul din cântecele ei emblematice la majoritatea participărilor ei în acțiunile de protest. În iunie 2009 ea a creat o versiune specială a cântecului cu câteva versuri în limba persană, drept sprijin pentru protestele populare din Iran împotriva președintelui Ahmadinejad. Pe 9 februarie 2010, ea a interpretat We Shall Overcome la Casa Albă în prezența președintelui Barrack Obama la aniversarea Mișcării pentru drepturi civile. Implicată în numeroase proteste împotriva implicării militare americane în Războiul din Vietnam, Joan Baez a fost de două ori arestată în 1967, petrecând o lună în închisoare pentru blocarea intrării în centrul de instrucție al armatei din Oackland, California. În 1970, Joan Baez s-a implicat direct în crearea secției americane a organizației Amnesty International, rămânând o ferventă susținătoare a acesteia, deși apoi și-a creat și propriul grup de protecție de drepturilor omului, numit Humanitas International. În timpul Crăciunului din 1972, Joan Baez a făcut parte dintr-o delegație ce s-a deplasat în Vietnamul de Nord comunist, vizitându-i pe prizonierii de război americani. A fost surprinsă atunci de un bombardament american asupra Hanoi-ului ce a durat unsprezece zile: această traumatizantă experiență a fost transpusă de Baez într-un cântec de 23 de minute inclus pe albumul Where Are You Now, My Son? din 1973. Militantă anti-războinică, Joan Baez nu a ezitat să critice în presa nord-americană violările drepturilor omului de către autoritățile comuniste nord-vietnameze. În 1989 Joan Baez a participat la un festival din Cehoslovacia comunistă desfășurat la Bratislava, în timpul căreia l-a susținut public pe atunci dizidentul Vaclav Havel (1936-2011), viitor președinte al țării, precum și pe ceilalți membrii ai Cartei 77, drept pentru care autoritățile i-au tăiat microfonul: Baez nu s-a descurajat și a continuat să cânte a cappella pentru cei aproape patru mii de spectatori. După masacrul studenților de către regimul comunist chinez în Piața Tien An Men din iunie 1989 Joan Baez a compus cântecul de protest intitulat China. S-a implicat apoi în Războiul civil din Bosnia Herțegovina, călătorind în 1993 în regiune, concertând în Sarajevo, pentru a atrage astfel atenția opiniei publice internaționale asupra imenselor suferințe ale oamenilor de acolo. În 2003 Baez a cântat la două manifestații din San Francisco împotriva războiului dus de Statele Unite în Irak și în tot acest timp a militat împotriva pedepsei cu moartea în SUA și pentru drepturile lesbienelor și ale homosexualilor. Nu a lipsit nici de la protestele din noiembrie 2011, Occupy Wall Street, participând la un concert în sprijinul manifestanților cu trei piese Joe Hill, Salt of the Earth și propria compoziție Where is My Apple Pie?
Evaluări. Stilul muzical inconfundabil și activismul civic și politic pronunțat al lui Joan Baez au avut un impact considerabil nu numai asupra muzicii folk, dar și asupra unor generații întregi de fani ai cântăreței care nu a ezitat nici o clipă să-și folosească imensa popularitate de care se bucura pentru susținerea crezurilor sale sociale și politice. Cu toate acestea, nu se poate spune că Joan Baez a făcut propagandă la fel precum oamenii politici, deoarece acțiunile pentru sensibilizarea opiniei publice și schimbarea în consecință a unor mentalități și atitudini au avut un caracter dezinteresat, altruist, iar scopul acestora viza binele unei mari mase de oameni. Din acest punct de vedere Joan Baez este un model de artist-angajat. Președintele Cehiei, dramaturgul Vaclav Havel, a considerat-o pe Joan Baez drept o puternică sursă de inspirație, cu o mare influență asupra Revoluției de catifea care a înlăturat regimul comunist din Cehoslovacia în 1989. În martie 2011, Joan Baez a fost onorată de organizația Amnesty International la San Francisco prin instituirea unui premiu care-i va purta numele și care va fi acordat unui artist ce se va remarca prin contribuția sa la promovarea drepturilor omului în lume.
Joan Baez: născută la 9 ianuarie 1941, Staten Islands, New York, cantautoare americană și activistă pentru drepturile omului, pace și protecția mediului