Din 2009 până la începutul acestui an probleme birocratice, legate de finanțare și de unele intervenții neprevăzute, au dus la întreruperea lucrărilor. Din fericire, ele tocmai s-au reluat, anul acesta, în februarie.
Mica echipă de restauratori (formată din Simona Pătrașcu, specialist restaurator (foto 6), Carmen Sârbu, pictor restaurator (foto 5), Violeta Pârvu, studentă în ultimul an la secția de restaurare a Universității Naționale de Arte, Alina Mirică, masterand la aceeași universitate și Andreea Ginta) urmărește în continuare remedierea problemelor legate de consolidare, precum și de refacere a picturii originale.
Din păcate, o primă curățare a frescei din pronaos nu a dezvăluit portretul ctitorilor acestui lăcaș, cupețul Manta și soția acestuia, Stanca (ori poate pe al celor două Mântulese, Stanca și Maria, sora cupețului), lucru care ar fi făcut poate mai multă lumină în istoria de familie a acestora.
Pe peretele pronaosului se află, cel mai probabil, ipostaziați pustnici, Sfânta Maria Egipteanca, alături de Sfinții Pahomie și Haralambie. Restauratorii speră să descopere, înaintând cu lucrările, semnăturile pictorilor bisericii (Iane și Bratu, după unii istorici).
Până atunci, lucrările din naos și pronaos dau la iveală noi elemente ale programului iconografic, importante pentru cercetătorii interesați de istoria artei românești medievale. Restauratorii estimează că finalizarea intervenției va avea loc undeva peste doi ani, având în vedere condițiile în care lucrează (temperaturile scăzute, instalarea unei singure schele mici, așa încât desfășurarea ritualurilor obișnuite în biserică să nu fie împiedicată).
Întreaga poveste țesută de Mircea Eliade în jurul zonei Mântuleasa ar putea constitui un bun punct de plecare în alcătuirea unui traseu cultural care să aibă drept centru chiar biserica, singurul monument care a supraviețuit timpului, purtând până la noi mesajele unor trăitori din veacul al XVIII-lea, inscripționate pe zidurile sale. Douăsprezece clădiri considerate monumente istorice se află pe stradă, conform planului urbanistic zonal elaborat de UAIUM. De curând, pe colțul cu strada Sborului s-a ridicat un bloc, în locul unei case de sfârșit de secol XIX demolate acum câțiva ani. Fără a depăși limita de înălțime admisă în zonă, acesta contrastează cu restul clădirilor, fiind înghesuit în blocul de alături, pe care îl identificam altcândva ca posibilă locație a unor întâmplări din “Pe strada Mântuleasa”. Urmează ridicarea unui alt imobil, pe terenul fostei școli Mântuleasa, acolo unde pivnițele adânci (ale Manților?) împiedicaseră construirea unei case la începutul secolului XX, cum ne arată documentele. Din păcate, acestea nu vor împiedica, fără îndoială, ridicarea unui bloc ce va privi cu aroganță spre proaspăt restaurata ctitorie a cupețului Manta. Potențialul de turism cultural al zonei este ignorat în continuare, iar Biserica Mântuleasa rămâne tot ocolită de vizitatori și chiar și de enoriași (căci spiritul de comunitate s-a pierdut odată cu naționalizările comuniste), în pofida frumoasei picturi murale recuperate de restauratori.
Un traseu cultural care să pornească de la Biserica Mântuleasa și să includă cele mai importante monumente din zonă, însoțit de explicațiile unui ghid care să îmbine informații de istorie, literatură, artă medievală, arhitectură etc., ar restitui acest spațiu memoriei generale, din ce în ce mai afectate de depersonalizarea orașului.
Fără îndoială, de data aceasta, imaginile vor reuși să convingă mai bine decât ar putea-o face cuvintele.
Andreea Răsuceanu este doctor în filologie (2009), cu lucrarea Mahalaua Mântulesei, drumul către modernitate. A absolvit
masteratul Text și imagine, în cadrul Centrului de
Excelență în Studiul Imaginii și Facultatea de Litere a
Universității București, secția română-engleză. Este autoarea mai
multor traduceri din limba engleză și prefețe. Este autoarea cărții
Cele două Mântulese (ed. Vremea, 2009), un studiu
de istoria mentalităților ce mizează pe cultivarea amănuntelor de
epocă, în încercarea de a restitui atmosfera specifică veacului al
XVIII-lea, debut nominalizat la premiile României literare,
ale Uniunii Scriitorilor din România și la Marile Premii Prometheus, secțiunea Opera Prima.